Tudor Arghezi – Biblioteca

Un samsar, odinioară,De prin Țara Românească,Învățat voind să pară,Nu știa nici să citească.Dar era samsar avutȘi da bani cu împrumut.Să se-apuce să învețe,Cum ar face oricine,Chiar târziu la bătrânețe,Îi părea că-i de rușine.Faima trebuia păstrată,Și s-ar pierde dintr-odată.Avuția-i duse vesteaPeste țară și departe,Și prinsese și povesteaCă era burduf de carte.Mai putea juca un rolDacă s-ar … Citește mai mult