capodopera de minus

De-un timp încoace sângele mă-nșealăNu-l pot reține să se stingă-ncet,Îmi amintesc de tine, te regretCa-ntr-o convalescență, după boală.Și nu-ți mai sunt bărbat, ci doar poet,Iubirea mea din morți nu te mai scoală,A devenit, cumva, impersonală,Aș spune chiar că te iubesc secret.Probabil, reușești, întâia oară,În viața ta să duci la bun sfârșit,O nebunie ce ți-a năzăritȘi … Citește mai mult