Magda Isanos – Când Cel Iubit
Când cel iubit departe plecase,toate s-au retras în liniștea lor,umai vremea nefolositoare rămaseși numele-n suflet, sonor.Moartea veni atât de simplu, tăcut.Mânile care nu puteau cuprinde-au zăcut,puse una lângă alta, cum sunt uneorianume așezate unelte sau flori.Părea că n-au fost niciodatăverile-nalte, toamnele-n zarea cu steme.Sub iarbă, poate, sânul mic de fatărespiră încă noaptea și se teme.