Versuri corectate și adnotate
La izvoare sub colnicMă așteaptă un voinicSă-i dau apă din ulciorSă-i mai răcoresc din dor,Coborâi din deal în josȘi-l găsii pe Făt-Frumos,I-am dat apă din ulciorȘi ne-am sărutat cu dor:– Fetișoară bălăioară,Ești o zi din primăvarăAi obrajii ca bujoriCând îi văd mă iau fiorii,Ai obrajii ca bujoriiȘi te-ndrăgesc toți feciorii.
Eu am simțit durerea bujorilor ce mor!Potirele-nclinate plângeau petale albe!..Cu sufletul în lacrimi, o, cum mureau bujorii:Se sfărâma viața petală cu petală.V-am înțeles durerea,Flori albe,Flori candide,Flori triste..Cu fiece petală simțeam un vis murindȘi lăcrimau în mineFlori albe de iubire..
Liliac de lângă casăCa pielea mândrei miroaseDa nici cu tine nu mi-e rușineȘi tu ești tot fain ca mine.Hei, da no că-i fain!Are mândra buze dulciDa pentru tine să le țuciAre mândra are hazȘi bujorii în obrazDa și tu, bade, numa, numaVino să mă ceri lui mumaHei, da no că-i fain!Mândra mea, până ne-om luaIeși … Citește mai mult