Simion Felix Martian – Betesda

S-a strâns durerea lumii-n cinci pridvoareŞi-atâtea boli s-au împletit aiciCă tot ce e în jur apasă, doare,Şi viaţa nu-i decât o încleştareDe al speranţei palid licărit. Speranţa e-n privirea obosităŞi în auz, când nu mai sunt priviri,Fiind spre scăldătoare aţintită,Spre apa care stă încremenită,Dorind vindecătoare unduiri. Se-aşteaptă o atingere de-aripă,Un val născut din apă şi … Citește mai mult