Gheorghe Tomozei – Bătrânii
Sărutul ei care-și grava potcoavăpe pieptul unor miri furați din nunțicorcește azi urzică cu agavăși roade scoarța plopilor mărunți.Cei ce i-au robit, abandonații,nu-s încă jupuiți de vechiul dorși ea, răsad de cariate gratii,rămâne neperechea tuturor.În păru-i alb ca pe liane urcăși-n oasele dogite încă simtbizanțuri bălăcite-n lene turcăși-așa, nădragi și bărbi bălăngănind,clavicule încalecă, de-argint,se cred … Citește mai mult