Dumitru Matcovschi – Basarabia
La margine de lume,venit din vremi bătrâne,un plai cu dulce numeînălțător rămâne.Aici o vatră sfântăla sânul ei ne strângeși doina când se cântăo lume toată plânge.Ne încălzește lutul,ne-alină două ape,pătimitor, trecutulîntr-un oftat încape;o iarbă-nrouratăascunde veche rană,ni-i soarta zbuciumată,oricând basarabeană.Avem un nuc și-i verde,și-n pragul casei crește,cu nucul nu ne pierdem,de moarte ne păzește;la prunci suntem … Citește mai mult