Radu Cârneci – Sonetul LII
– în amintirea lui Dragoș Vicol –.De taină plaiul turmelor mioare,gură de rai care spre cer porneșteși câini tehui ce latră omeneșteîntr-un târziu ce fumegă și doare.De taină codrul, frunza de răcoareși fluierul urcându-se pe deșteși cei doi baci în spaima care-i creșteși Miorița-n muta ei ardoare –.Vai, Mamă, vino până ce cade seara,sosește-mă și … Citește mai mult