Eugen Ionescu – Baladă
I.A fost un pitic.Era prostȘi peltic.Cu frați buniGărgăuniRătăceaPrin văgăuni.Făcea pipiÎntr-o laleaȘi locuiaÎntr-o stea.Se răsteaCu-n vârf de acLa furnicăȘi gândac.Când mișcaNu se știaDacă-i nasul,Dacă-i pasul. II.O, nătâng pitic,Făptură de nimic,Cum de ți-a plăcutFata trestioară,Gura ei de mac,Șoldul ca un arc,Când tu te-ai știutFiință de ocară?O, pitic nebunFata e în turn.Îl striviCu degetul micȘi-l ascunseÎn buric.