Refren (x2) :
Tre’ să spun, tre’ să spun’, tre’ să spun,
Nu pot să închid ochii la ce văd în jur,
Simt durerea băiețașilor mei, lacrimile fraților mei.

II:
Unii luptă-n viață să ajungă oameni importanți,
Dar restul sunt catalogați ratați,
Oricât ai știi, oricât ai fi de învățat,
N-o să știi ce-nseamnă viața cu adevărat.
Ridică puțin capul din mormanul de volume,
Trăiește ca mine și-o să vezi că-i altă lume.
Te crezi superior, nu faci față umilinței,
Ai mei au citit doar cartea suferinței.
Cei mai mulți au încetat să creadă în ceva,
Nu fac decât să-și ducă mai departe crucea.
Condamnați să lupte mereu pentru un loc mai bun,
Doamne, nu pot să fiu acela, tre’ să spun.
Am tovarăși care habar nu au ce-nseamnă acasă,
Alții nu au ce să pună seara pe masă.
Crezând că cel mai învățat o să fii,
Dar nu știi nimic frate, pur și simplu nu știi.

Refren (x2) :..

III:
Trebuie să spun, tot ce contează acum,
E să fii cel mai bun, cel mai tare, cel mai dur cu banu’ grup,
Să ai parte, să ai de toate frate,
Dar degeaba ai, dacă talent nu ai.
În ziua de azi, care mai de care,
Vrea să se afirme cu ce știe cu ce are, cu sau fără experiență
Vor să iasă cât mai mult în evidență,
Și nu pot să tac să uit sau să iert,
Când fraierii comentează, n-au pic de respect.
Invidia v-apasă, nimic nu vă convine,
Mai bine fraierii să tacă, cum se cuvine.
Dacă nu, voi fi rea, ți se cuvine, na, na, fraiere, nu depind de tine,
Te resping, eu mă respect, nu comenta, Gunja, M********a.

Refren (x2) :.

Strofa 2.
Închisoarea e doar un mijloc de a te face și mai rău,
Unde belelele sunt și mai mari pe capul tău.
Când ai intrat pentru prima oară erai un puștan,
Un mic golan ce vroia să facă un ban.
Mama plângea mereu, nu-i venea să creadă,
Dar tu iubeai prea mult viața asta de stradă.
Când ai ieșit, erai prea mult schimbat,
Ai fost acolo, ai văzut, acum știai ce-i de făcut.
Băiețașii trag de femeia ta să se combine,
Dar nu poate să te uite, ține mult la tine.
Și chiar dacă iubește un golan,
Nu o să te lase pentru altul cu bani în buzunar.
Mă uit acum la pozele de când eram copii,
Și încep să râd amintindu-mi cum făceam prostii,
Cum mama ne certa grămadă,
Iar tata săracu, nu știa ce să mai creadă.
Vorbele sunt degeaba, nu pot să spun ce simt,
E atâta timp de când ne-ai părăsit.
Chiar dacă unii îți spun borfaș, n-o să neg,
Că ești fratele meu, deși unii nu mă înțeleg.

Strofa 3.
Doamne, nu-i pedepsi prea rău acum,
Pe cei ce nu au ales în viață drumul cel mai bun.
Amintirile lor sunt tribunale, închisori,
Scandaluri, bătăi, durere și fiori.
Trecutul lor plin de tragedie și durere,
În care libertatea este cea mai mare avere.
Durerea mea din suflet nu e deloc falsă,
Asta este pentru cei ce trăiesc o viață ștearsă.
Unii se plâng că teancurile de bani sunt prea puține,
Alții se chinuie din greu să trăiască mai bine.
Și poate acolo sus în cer,
Există un loc pentru băiețașii de cartier,
Pentru cei care nu au trăit decât jumă’ de viață,
Cei ce pentru mulți nu au nicio importanță.
Dumnezeu vede tot, judecă bine,
Sunt mulți care vor să o facă dar nu ține.

II:
Știu ce sunt și nu tre’ sǎ dovedesc nimic
Tovǎrǎșii mǎ acceptǎ așa cum sunt, nu mǎ complic
Fiindcǎ sunt la mine acasǎ în cartierul meu
Și toți știu cǎ nu-s nici fraier, nu-s nici zmeu
Stau în centrul periferiei, sunt bǎiețaș
Și poate d-asta lumea mǎ ia drept borfaș
Am fost în multe locuri dar mi-a fost și dor de casǎ
Nu-i cel mai marfǎ loc, dar nicǎieri nu-i ca acasǎ.

Refren (x2) :
Sǎ nu uiți de unde pleci cǎ n-ai sǎ știi unde vrei s-ajungi.

III:
Când mǎ duc într-un loc strǎin și vǎd o fațǎ cunoscutǎ
Mǎ simt ceva mai bine chiar dacǎ situația-i urâtǎ
Amintește-ți de unde ai plecat
Altfel nimeni nu te va prețui cu adevǎrat
Nu conteazǎ dacǎ tovǎrǎșii tǎi au clasǎ
Ei sunt aici și-ți zic mereu ‘Bine-ai venit acasǎ!’
Orice s-ar întâmpla voi fi alǎturi de ai mei
Buni, rǎi, nu conteazǎ, poți sǎ crezi ce vrei despre ei
Eu îmi iubesc cartierul, respect bǎiețașii dar și la tot Cartelu’
Oricum nu e totul chiar așa frumos
În umbra unui bǎiat bengoș se ascunde un om gelos
Fiindcǎ banii aduc puterea, puterea face dușmani
Oricât ar durea viața asta e doar o goanǎ dupǎ bani
Problemele sunt mai ușoare, parcǎ nu îmi pasǎ
Și asta doar pentru cǎ sunt la mine acasǎ.

Refren (x2) :..

IV:
Nimeni nu respectǎ banii ca noi, vagabonzii
Chiar dacǎ în cartier mai mult îi iau hoții
În timp ce la unii vin ușor pe tavǎ
Bǎiețașii fac fraierii sǎ tacǎ și știu bani sǎ facǎ
Sticla asta de alcool m-a moleșit de tot
Parcǎ s-a transformat în vilǎ fiecare bloc
Dar mǎ trezesc și-mi vǎd tovǎrǎșii râzând
Și parcǎ acum e cel mai marfǎ loc de pe Pǎmânt
Precum țiganii știm sǎ trǎim viața bine
La final doar Dumnezeu judecǎ cel mai bine
Fiecare lucru rǎu e bunǎtate
Și-un borfaș poa’ sǎ-ți fie la fel ca un frate
Nu-i ridic în slǎvi, îți cer doar sǎ m-asculți
Știu cǎ ele zic mai pe fațǎ decât mulți
Tovǎrǎșii nu se-aleg dupǎ vârstǎ, bani sau clasǎ
Ei fac cartierul în care stai sǎ fie casǎ.

Refren (x6) :.

Refren:
Pune mâna pe volan, hai da-i da-i span
Sare recolul din boxe când apare în prim plan
Pune mâna pe volan, hai da-i da-i span
Știi că în fiecare seară o ardem rapid, man.

Ha Ha, am apărut de după colț un pic tunat, așezat pe patru roți,
Am venit, vă iau în p**a că deja mă deranjează fraierii cu bani de acasă care nu prea apreciază,
Că vine omu’ greu, este tata Nelu într-o p***a de BMW
Și toți ochii atintiți pe mărimea XXL că arată mult mai bine decât un Mercedes-Benz,
Și-ncet ne adunăm pe platou, toată brigada, vine Johnny, vine Koxu, oamenii ce cunosc strada,
Luminată de Angel Eyes, știi că arată bine asta ca să îți amintesc că mă p*s mereu pe tine.

Refren:
Pune mâna pe volan, hai da-i da-i span
Sare recolul din boxe când apare în prim plan
Pune mâna pe volan, hai da-i da-i span
Știi că în fiecare seară o ardem rapid, man.

BMW, venim acolo pe la 10, ăștia care nu sunt implicați îi rog frumos să plece,
Știi tu, e joi seara, vezi tu, se aud sirene, motorul supra-turat îți fierbe sângele în vene,
Du-te mai în față și așează-te la start, mașina e nerăbdătoare, cauciucurile ard,
Pornește nervos motorul, cursa aproape că începe, să vedem acum care pe care se mai întrece,
Avem așa, un Passat și un BMW modificat, avem p*****e ce țipă, avem iarbă de rulat,
2 de 1 și un 2 formează toți locatarii că cică de la mașini nu poa’ să doarmă școlarii,
Că în fiecare joi vecinii fac spume la gură, ba voi ăștia care sunați garda eu vă f*t în gură
Și-ncet apare garda, toată treaba s-a încheiat, ne vedem joia viitoare, asta a fost, eu am plecat.
Pune mâna pe volan, Bmw, băiețașii lu tăticu.
Bmw, băiețașii lu tăticu.

STROFA 2:
Băieții darnici, dornici îi cad în plasă
Am văzut de la-nceput că nu-i fată de casă
Bravo ei, își trăiește viața
Se trezește seara, se culcă dimineața
Îți pică fața când vezi ce bine o duce
Și-ți moare motoru-n trafic când vezi ce conduce
Dar intervine Băiețaș aici
Îi transformă-n Logan BMW-ul seria cinci
Da, știu, sunt un nenorocit
Multe fete mi-au zis asta după care mi-au zâmbit
Asta înseamnă că și lor le place
Cum aș putea să fiu prost să le las în pace
Mi-au mai zis că sunt și materialist
Păi când văd portofelu’, eu nu pot să rezist
Și nu pot s-o iubesc dacă sunt sărac și trist
Iar fata vrea iubire, nu-i nevoie să insist