Baiazid

Dimitrie Bolintineanu – Rovina

de

Cu degetele d-aur, fragedele zoriIar deschid spre lacrimi ochii muritori.Dar sub cort cu cerge, tot cu fir mândrite,Mircea stă cu capii armiei dorite.Părul lui străluce ca fuiorul alb,Scapă valuri late de sub coiful dalb.Faţa lui lumină de trăsuri frumoase,Sub trăite zile grele, furtunoase,El ridică fruntea făr-a suferi.Vocea lui răsună fără-a osteni.Domnul le vorbeşte. Soarele s-arată.Dulcele … Citește mai mult

Marin Dorel – Mircea Cel Bătrân

de

Mircea cel Bătrân.Jos la Dunărea albastră,La Nicopole a venit,Toată oastea cea vestită,Cu sultanul Baiazid.Au fost cât frunză și iarbă,Și-au venit în țara noastră,Au venit să cotropească,Mândra Țară Românească.N-a crezut că la Rovine,Și Nicopole o să piară,Toată oastea cea vestită,Ce-a venit cu ea din țară.Eu sunt Mircea cel Bătrân,Tu vestitul Baiazid?La Nicopole, Rovine,Ai venit să lupți … Citește mai mult

Mihai Eminescu – Scrisoarea III

de

Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vreo limbă,Ce cu-a turmelor pășune, a ei patrie s-o schimbe,La pământ dormea ținându-și căpătâi mâna cea dreaptă;Dară ochiu-nchis afară, înlăuntru se deșteaptă.Vede cum din ceruri luna lunecă și se coboarăȘi s-apropie de dânsul preschimbată în fecioară,Înflorea cărarea ca de pasul blândei primăveri;Ochii ei sunt plini de umbra tăinuitelor … Citește mai mult

Mihai Eminescu – Scrisoarea a III-a

de

Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vreo limbă,Ce cu-a turmelor pășune, a ei patrie și-o schimbă,La pământ dormea ținându-și căpătâi mâna cea dreaptă;Dară ochiu-nchis afară, înlăuntru se deșteaptă.Vede cum din ceruri luna lunecă și se coboarăȘi s-apropie de dânsul preschimbată în fecioară.Înflorea cărarea ca de pasul blândei primăveri;Ochii ei sunt plini de umbra tăinuitelor … Citește mai mult

George Coșbuc – Drumul Iubirii

de

Eu o știu din cartea sfântă,Și ți-o spun, să te ferești!Baiazid, tălmăcitorulVrerilor dumnezeiești,Ale cărui vorbe-aratăDrumul spre-adevăr, precumCarul de pe cer conduceNavele spre-al Nopții drum,Predică-n moschee-odată:– “Dumnezeu, el ne iubi,Să-l iubim și noi.” Într-astaBen-Said grăbit veni:– “Mare-nvățător al nostru,Cel de-Alah din cer trimis!Mi-am pierdut de ieri măgarul,Și-am avut ast’ noapte-un visSă te-ntreb aici pe tine,Că tu … Citește mai mult

Ion Luca Caragiale – Crucea și Semiluna

de

Crucea și semiluna.Luna strălucește ca o lampă mare,Revărsând splendoarea-i până-n depărtare.La ospățul falnic, strânsă-i oaste multă;Toți vorbesc în parte, nimenea n-ascultă.Dar ca și stejarul mândru de la munte,Mircea-și netezește nobila sa frunte,Și ca și stejarul mândru când înfruntăCrunta vijelie, Mircea se încruntă.Și, apoi, se scoală deodată-n picioareȘi cu glas puternic le strigă: „Tăcere!Ați uitat voi … Citește mai mult