azur – Versuri.pro

Hafez - Priveam Azuru-Asemeni cu-o Nesfârșită Glie

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Priveam azuru-asemeni cu-o nesfârșită glie
și luna nouă-asemeni cu-o seceră-argintie.
Și-atuncea sub albastrul al lumii-acoperiș,
gândit-am la recoltă, gândii la seceriș.
Strigai: ”Tu dormi, Ursită, iar soarele-i pe cer! ”
Și mi-ai răspuns Ursita: ”Oricum, să nu disperi!.
Chiar dacă-n ceruri, poate, tu gol vei reveni,
cum te-ai născut – și totuși, și-atunci vei străluci.
Să nu te-ncrezi în stele, că-s hoațe ale nopții.
Ele-au furat corona lui Klaus” – Greul sorții,.
o, Cerule, ne-apasă prea mult pentru-a ne da
o zi de fericire, o zi din slava ta.
Tu porți rubin și aur, dar frumusețea-n lume
decât orice podoabă mai repede apune.
Divanul

Rafael Alberti - Albastru

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Veni albastrul. Se pictă şi vremea.
(4).
Albastrul grec, asemeni unui zeu,
îşi reazemă odihna de coloane.
(22).
Ţi-aş spune: – Eşti frumoasă, aşa frumoasă
cum e slăvit albastrul din tărie.
(23).
Explozii de azur – alegoria.
(29).
E mai albastră umbra
când trupul ce-o aruncă se destramă.
(31).
Deşi năuntrul ramei nu-i azurul,
o-nvăluie uşor ca felinarul.

Giuseppe Ungaretti - Vis

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Ruptă-i sub undă amânarea
Se întoarce răpitoarea auroră.
Cu un zbor argintiu
Oricărui fum îi insinuează obrajii înflăcărați.
Clăilor de paie li se cuvine zarvă.
Dar în jurul lacului arinul
Își arată scoarța, e ziuă.
De la somn la veghe visul
Trecu într-o clipă.

Paul Valery - Torcătoarea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Lilia… neque nent.
Stând dreaptă, torcătoarea-n fereastra azurată
Unde grădina melodioasă adoarme lină;
Vârtelnița cea veche tot sforăind o-mbată.
Sătulă, bând azurul, să pieptene-o calină
Șuviță, care-n mâna sfioasă i se-mbie,
Ea stă visând și micul ei cap treptat se-nclină.
Un pom și purul aer urzesc o sursă vie
Ce, suspendată zilei, stropește din plăcere
Cu pierderi de petale grădina-n trândăvie.
O tijă, -n care vântul fugar odihnă cere,
Își pleacă-n van salutul de grație-nstelată,
Cedându-și roza vechei vârtelniți în tăcere.
Dar adormita toarce o lână izolată;
Misterioasă, umbra gingașă i se țese
Prin degetele fine, și care-adorm, filată.
Alene vis angelic se deapănă prin dese
Rotiri, și-ntruna-n fusul cel blând încrezătoare,
Cosița ondulează sub mângâieri alese..
Azurul se maschează sub mari grămezi de floare,
O torcătoare-n frunze și-n străluciri încinsă;
Tot cerul verde piere. Ultimul pom dispare.
Sora ta, marea roză-n surâs de sfântă-aprinsă,
Îți parfumează fruntea incertă cu virgina
Ei respirare, pe când tu lâncezești… Ești stinsă-n.
Fereastra azurată unde torceai blând lâna.

Omar Khayyam - Cu Trandafiri Se Umple Azurul de Cleștar

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Cu trandafiri se umple azurul de cleștar, / În aer curge-n picuri viersul privighetorii. / ... →

Ivan Bunin - Pe Stâncă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Pe stâncă în vânturi de-a pururi
Ce orbesc șuierând prin azururi –
Azil puturos de vultani.
Beau ca pe ape curate
Montane furtuni, libertate,
Eternul zburând peste ani.
1889