automobil – Versuri.pro

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Automobilul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

În fond e-o tablă contorsionată,
Metal înșiruit în lonjeroane.
Pe scaun stai și e capitonată
Și-i plină de șuruburi și piroane.
Are și uși și geamuri ca o casă,
Îi treci de prag, are tavan, podea,
Are oglinzi, confort, e luminoasă.
În ea te poți culca ca pe-o saltea.
Dar tot ea-i visul fiecăruia din noi,
E mersul în deplină libertate;
Te scoate-n lume, e prezentă la nevoi.
E standardul de viață și de calitate.
Este-o comună, foarte șic, rasată,
Îți poate conferi o clasă, un statut.
Tot ea e „aspiranta” veșnic adulată
Și locul preferat de-un prim sărut.
Ajungi să o iubești ca pe-o femeie;
Un ideal de-ascultătoare și docilă.
Poți s-o pornești când vrei de-i dai o cheie
Și-o schimbi dintr-o bătrână cu copilă.
I-am dat puterea -ce-i nețărmurită-
Îți poartă trup născut, bolnav sau mort,
Ia ființe, mutilează, o tratezi, rănită.
Este o autohtonă sau produsă de import.
Facem cu toții pentru ea o pasiune;
Muncim ca s-o avem și ea muncește.
E simbolul de secol de perfecțiune!
E sclava noastră și stăpân de sclav… mașina este!

Conut Aurica - Ferrari

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Dai fum, dai fum
Să se audă doar
Wum, wum, wum
Să se audă până-n cer
Ce plecare am să fac eu
Cu Ferrari-ul meu greu
Să se audă cai grei
Cum plec de pe loc mereu.
Acum plec cu nebunia
Stai să urc în jucărie
Să văd de te ții de mine
Sau mănânci praf la prima linie.
Micuța mea are, are
Are sclipici și valoare
Forță cum nici una n-are
N-am să merg pe locul 2
Chiar de-s 1 metru-napoi
Noi iubim adrenalina
Nu ne face praf nici una

Carl Sandburg - Portretul Automobilului

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Automobil uscățiv, automobil-câine cu picioarele lungi,
automobil-vultur cu aripi sure,
Picioarele lui stârnesc praful drumului,
aripile lui mătură colinele.
Danny, șoferul, se gândește la el când visează
femei cu fuste roșii și cu ciorapi roșii.
Pentru Danny el e tot ce are mai scump,
el se zbate în sângele lui,
automobil uscățiv cu aripi sure.

Bertolt Brecht - Călătorind într-un Automobil Confortabil

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Călătorind într-un automobil confortabil,
pe o șosea sub ploaie,
am văzut un om în zdrențe, la căderea serii,
care ne făcu semn, înclinându-se adânc, să-l luăm cu noi.
Aveam un acoperiș și aveam și loc și am trecut mai departe
și am fost auzit spunând cu o voce morocănoasă:
Nu,
nu putem lua pe nimeni.
Eram departe, pe drum, poate la o zi distanță,
când, deodată, m-am speriat de acea voce a mea,
de purtarea mea
și de toată această lume.