Georg Trakl – Atât de Grav
Atât de grav, o, crepuscul de vară.De pe gura istovităCobori răsuflarea-ți de aur în valeSpre colibele păstorilor,Se-afundă-n frunziș.Un vultur își înalță la marginea păduriiCapul împietrit –Privire de pajurăStrăfulgeră-n norii cenușiiNoaptea.Sălbatic se-ncingTrandafirii roșii lângă gardÎncingându-se moareÎn valul verde dorulUn palid trandafir.