asfodela floare

Pe culme trei coloane de porfir,Și printre ele cerul până-n zarea.Întinsă de lumină ca un fir,Și — ca o lespede — departe, marea.Înghemeniti, toți munții violeți.Nici un copac și văi pustii de apă.Iubită și de morți, și de poeți,O asfodelă printre stânci ce crapă.O asfodelă singură stă scutȘi tainei, și credințelor surpate.Cu rădăcina prinsă în … Citește mai mult