Georg Trakl – Asfințit – A 4-a Variantă
Sub sumbrele bolți ale melancoliei noastre,Seara se joacă umbrele morților îngeri.Pe deasupra iazului albSălbaticele păsări s-au dus.Visând sub albe răchiteNe mângâie fața stele-ofilite,Se-nclină-năuntru fruntea trecutelor nopți.Într-una se holbează la noi chipul albelor noastre morminte.Domol se năruie vântul pe solitara colină,Goalele ziduri ale-ntomnatei dumbrăvi.Pe sub bolți de mărăcini,O, frate, noi, oarbe arătătoare, spre miezul nopții urcăm.