ariete uitate (II)

Eu pot ghici în orice murmurareSubtil contur de glasuri ancestraleŞi-n licăririle lor muzicale,Amor pal, o-auroră viitoare!Şi sufletu-mi şi inima-mi duruteNu sunt decât un fel de ochi dublat,Unde-ntr-o zi, sub cerul tulburat,Vibrează arieta, din alăute!Să mori de-această moarte-nsinguratăÎn care, drag amor înfricoşat,Trec ore noi şi vechi – mers balansat!Să mori de-această pantă înclinată!