Tudor Arghezi – April

April.Într-o ramură-nflorităE-agățat un cuib în tei.Ramura e legănată,Legănându-și cuibul ei.Vântul murmură prin floare,Adormind-o cu descântul,Pasărea surâde-n aripi,Cunoscând că-i numai vântul.Mi-a zburat de mult din floareaSufletului pasărea,Aripi ca-ntre fulgi cicoarea,Verde-n piept ca zarzărea.O tot caut de atunciPrin pădure, prin copaci.Pasăre cu aripi lungi,Unde ești și ce mai faci?

Ștefan Octavian Iosif – April

Streșinile se dezgheață,Picură mărgăritare…Ce de lume! Ce de viață!Și ce larmă-asurzitoare!A întinerit natura;Negustorii zdrențuroșiȚipă cât îi ține gura:„Hai la ghiocei frumoși!”În mansardă locuieșteUn artist. Băiat sărac,De un ceas se chinuieșteCa să vâre ața-n ac.Și cârpindu-și, biet, cum știePantalonii vechi de drill,Fluieră de bucurie…Bine ai venit, april!

Arthur Rimbaud – Dar Auzi

Dar auzi, săracii,prin amurg cum mugîn april araciimazării, -n vaiug!.În curata-i ceațăcătre, Febe, -așavezi cum fruntea-și înalțăsfinții de cândva…Dincolo de case,capuri, – ei nu vor,Antici dragi, să-și laseacest filtru-al lor…Însă nu-i astrală,nici festivă, -I drept,bruma ce-o exalăăst nocturn efect.Totuși, ei există,– Sicilii, Germanii,în această tristăpâclă, neguri stranii.