ape adormite

Amurgul arunca cea din urmă parăŞi-un vânt mişca lin nuferii de ceară.Uriaşii nuferi cu feţe ofilite,Lucind printre stuhuri pe ape-adormite.Eu rătăceam singur, plimbându-mi necazulSub plete de sălcii ce-mprejmuiau iazulPeste care ceaţa-nchipuia o mareDeznădăjduita, albă arătare,Şi unindu-mi plânsul cu-al larilor vaierCe bătând din aripi se chemau prin aer,Printre sălcii triste, unde singuraticÎmi plimbam necazul, când giulgiul … Citește mai mult