Konstantinos Kavafis – Anna Comnena

În prolegomenele-Alexiadei sale,Anna Comnena-și plânge văduvia.Sufletu-i zdrobit. Și „ochii îiînoată într-un torent de lacrimi…”, spune ea.„Ce de furtuni…”, vai, în viața ei.„Vai, câte răsturnări!” Simte durerea„până-n măduva oaselor și-n suflet, până-n străfund”.Dar adevărul e că această femeie,setoasă de putere, n-a cunoscut decâto singură durere și mare-amărăciune(deși n-o recunoaște): grecoaica-aceasta mândrăn-a izbutit, cu toată abilitatea ei,tronul … Citește mai mult