an nou – Versuri.pro

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - An Nou

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Trăiesc din timp în timp de Anul Nou,
Înșelător, că mă-nvechesc când se-nnoiește
Iluzia, ce-ndeamnă să-l petrec împărătește,
Uitând că timpul nu se-ntoarce, cum ecou.
Împart colindătorilor covrigi cu nuci
Văzându-mă pe mine zgribulit,
Acum cu aer important, de împlinit..
Mă-mbrac tot mai în Moș, ca să-mpart rugi.
Mă-nfrupt din sacrificiul de Ignat
Ca și cum viața-i luată un zălog
De bine, de avut.. Nu prolog
De un blestem, de-a fi la rând sacrificat.
Căci sacrificiul de-an e prematur;
Nici timp nu are, e sub patru sute,
Prea june să-și încheie-n zile tur..
L-aș vrea o mie, Domnul să m-ajute!.
E-n fond o bucurie de păcat;
De trecere, din vechiul, la cel nou..
Himeră inventată în cadou,
Ca să uităm de termenul de expirat.
Rămânem veșnic infantili, deși maturi,
Rugându-ne sfârșit mai iute spre an nou,
Ne programând serbări de murături
Din fruct ce-am fost.. ne rupem.. Prost erou!.
Rămâne doar puterea flagelării,
Să ne-o schimbăm cu zâmbetul pe buze,
Crezând în aspirații-n.. spate cu ventuze..
Mâncând din porc, cu gândul re-în.. carnării.

Matsuo Basho - Uite Pe Sfârșite-I Anul Vechi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Uite, pe sfârșite-i anul vechi, / eu însă mai umblu cu pălărie de vară / ... →

Matsuo Basho - În Ziua de Anul Nou

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

În ziua de Anul Nou / fiecare gândea o singurătate / pe măsură ce curenții ... →

Constantin Mille - În Ajunul Anului Nou

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Te duci în veșnicie, bătrân cu ghebu-n spate,
Saturn la el te chiamă păcatele să-i spui,
Și proasta omenire gonindu-te departe,
Cu flori primește-n zgomot pe-al timpului nou pui!.
Ba spun poeții încă, că pruncu-i plin de glume,
Că fericirea este în cornul lui, că mâine
Mai mândru răsări-va alt soare pentru lume,
Că pacea și dreptatea vor lua a vieții frâne!.
An nou! an vechi! pe lume tot rele o s-aducă;
Urcați-l azi în slavă și mâni l-îți blăstăma,
Războiul roș de sânge zăbalele își mușcă:
Tiranii vor războaie; războaie vom purta.
Te duci, moșneag, purtându-ți pe spetele-ți curbate
Volumul gros de fapte ce-n cale ai privit:
Popoarele în prada mizeriei turbate
Și-un tron prin dinamită în aer asvârlit!.
An nou! ce lucruri nouă aduci pe lume, spune,
Sub forma tinereții n-ascunzi vreun bătrân?
Ne-aduci oare alinul, ești sol de vremi mai bune?
Cu cine ești: cu robii – sau ești cu-al lor stăpân?.
O, parcă văd la anul cum lumea-nsângerată
Te va goni cu chiot, cu plânset, cu fiori..
Dar, vai! Ca să salute din suflet bucurată
Alt prunc, alt an, ce sigur nu-i va duce flori!

Cincinat Pavelescu - Anul Nou

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

În ciocnet de cupe și-n șoapte,
Ce vesel răsună-n urechi,
Degrabă intra-vei în noapte,
În ciocnet de cupe și-n șoapte,
O, anule vechi!
Și moartea cu neagra-i aripă
Te-o lua, să te-nșire la rând;
O clipă, mai ai doar o clipă,
Și moartea cu neagra-i aripă
Va bate curând!
Tovarășul tău o să-nvie
Îndată al clipei ecou,
La viață chemând o vecie..
Și anul cel vechi o să-nvie
În anul cel nou!
Și-aceleași nădejdi ne-mplinite
Din umbră pândi-vor la fel,
Cu patimi, chemări și ispite,
Și aceleași nădejdi ne-mplinite
Veni-vor cu el.
Vor crește din nou trandafirii,
Alți nuferi pe lac vom zări,
Spre lauda veșnic-a firii
Vor crește din nou trandafirii
Și iar vor muri!
Și inima noastră sărmană,
Hrănită cu chin și amar,
Și-ntreagă un țipăt și-o rană,
O, inima noastră sărmană
Va bate mai rar!
Dar tot vom râvni cu durere,
O viață mai lungă, chiar rea,
Și-n rugă fierbinte-o vom cere,
Dar tot vom râvni cu durere
Ca anul să stea.
Și treacă toți anii ce-mi pasă?
În azi tot pe ieri îl găsești,
Nu frica de moarte m-apasă,
Și treacă toți anii ce-mi pasă,
Când tu mă iubești?

Julio Cortazar - Anul Nou Fericit

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Uite, eu nu cer prea mult,
doar mâna ta,
ca să-l faci ca o mică broască,
care doarme atât de fericită.
Am nevoie de acea ușă
pe care mi-ai dat-o să intru în lumea ta,
acea mică bucată de zahăr verde,
de o rundă veselă.
Nu-mi împrumuți mâna
pe noaptea asta
de sfârșit de an
de bufnițe grosolane?
Nu poți,
din motive tehnice.
Apoi îl întind în aer,
țesând fiecare deget,
piersicul mătăsos al palmei
și spatele,
țara copacilor albaștri.
Deci, o iau și o țin,
ca și când depinde mult de lume,
succesiunea celor patru anotimpuri,
cântecul cocoșilor,
dragostea bărbaților.

Omar Khayyam - Hai Sus! Soarele-a Risipit Astrii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Hai, sus! Soarele-a risipit Astrii
De pe Câmpia Nopții și-albaştri
Ochii zilei se oglindesc peste
Turnul cel Mare – mii de piaștri!
În geana zorilor mi s-a părut
Ca-aud din Crâșmă glas, frățesc salut:
„Templul așteaptă oaspeți credincioși,
Intrați, nu vă sfiiți, slujba-a-nceput”!
Cocoșu-a cântat, umflându-și gușa,
Iar cei de-afară-au strigat: „Ușa,
Deschideți ușa, știți cât de puțin
Timp avem de stat și-apoi.. cenușa.”
Învie Noul An dorințe dragi,
Dar gânditor tu, suflet, te retragi
Spre spațiul unde Moise-a rupt un ram,
Iar pe Hristos l-au adorat Trei Magi.

Grigore Alexandrescu - Anul 1840

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Anul 1840.
Să stăpânim durerea care pe om supune;
Să așteptăm în pace al sorții ajutor;
Căci cine știe oare, și cine îmi va spune
Ce-o să aducă ziua și anul viitor?.
Mâine, poimâine, poate, soarele fericirii
Se va arăta vesel pe orizont senin;
Binele ades vine pe urmele mâhnirii,
Și o zâmbire dulce după-un amar suspin.
Așa zice tot omul ce-n viitor trăiește,
Așa zicea odată copilăria mea;
Și un an vine, trece, s-alt an îl moștenește;
Și ce nădejdi dă unul, acelălalt le ia.
Puține-aș vrea, iubite, din zilele-mi pierdute,
Zile ce-n veșnicie își iau repedele zbor;
Puține suvenire din ele am plăcute:
A fost numai-n durere varietatea lor!.
Dar pe tine, an tânăr, te văz cu mulțumire!
Pe tine te dorește tot neamul omenesc!
Și eu sunt mica parte din trista omenire,
Și eu a ta sosire cu lumea o slăvesc!.
Când se născu copilul ce s-așteaptă să vie,
Ca să ridice iarăși pe omul cel căzut,
Un bătrân îl lua în brațe, strigând cu bucurie:
“Sloboade-mă, stăpâne, fiindcă l-am văzut. ”.
Astfel drepții ar zice, de ar vedea-mplinite
Câte într-al tău nume ne sunt făgăduite.
O, an prezis atâta, măreț reformator!
Începi, prefă, răstoarnă și îmbunătățește,
Arată semn acelor ce nu voiesc să crează;
Adu fără zăbava o turmă și-un pastor.
A lumii temelie se mișcă, se clătește,
Vechile-i instituții se șterg, s-au ruginit;
Un duh fierbe în lume, și omul ce gândește
Aleargă către tine, căci vremea a sosit!.
Ici umbre de noroade le vezi ocârmuite
De umbra unor prăvili călcate, siluite
De alte mai mici umbre, neînsemnați pitici.
Oricare sentimente înalte, generoase,
Ne par ca niște basne de povestit, frumoase,
Și tot entuziasmul izvor de idei mici.
Politica adânca stă în fanfaronadă,
Și știința vieții în egoism cumplit;
De-a omului mărire nimic nu dă dovadă,
Și numai despotismul e bine întărit.
An nou! Aștept minunea-ți ca o cerească lege;
Dacă însă pastorul ce tu ni l-ai alege
Va fi tot ca pastorii de care-avem destui,
Atunci… lasă în starea-i bătrână tiranie,
La darurile tale eu nu simt bucurie,
De-mbunătățiri rele cât vrei suntem sătui.
Ce bine va aduce o astfel de schimbare?
Și ce mai ăau ar face o stea, un comet mare,
Care să ardă globul și-ai lui locuitori?
Ce pasă bietei turme, în veci nenorocită,
Să știe de ce mână va fi măcelărită
Și dacă are unul sau mulți apăsători?.
Eu nu îți cer în parte nimica pentru mine:
Soarta-mi cu a mulțimii aș vrea să o unesc:
Dacă numai asupra-mi nu poți s-aduci vreun bine,
Eu râz de-a mea durere și o disprețuiesc.
După suferiri multe inima se-mpietrește;
Lanțul ce-n veci ne-apasă uităm cât e de greu;
Răul se face fire, simțirea amorțește
Și trăiesc în durere ca-n elementul meu.
Dar aș vrea să văz ziua pământului vestită,
Să răsuflu un aer mai slobod, mai curat,
Să pierd ideea tristă, de veacuri întărită,
Că lumea moștenire-ntâmplărilor s-a dat!.
Atunci dac-a mea frunte galbenă, obosită,
Dacă a mea privire s-o-ntoarce spre mormânt,
Dac-a vieții-mi triste făclie osândită
S-o-ntuneca, s-ar stinge de-al patimilor vânt,.
Pe aripile morții celei mântuitoare,
Voi părăsi lăcașul unde-am nădăjduit;
Voi lăsa fericirea aceluia ce-o are,
Și a mea pomenire acelor ce-am iubit.

Genius - Anul Nou

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

E anul nou, este tot ce îți dorești
Și doar, doar, doar la bine te gândești
În seara de revelion, aha, aha, și voi
Cu toții împreună sunteți cu noi.
Da, da, da, e timpul să cântăm
E zi de sărbătoare și cu toții ne distrăm
Hei, tu, ascultă ce îți spun
E veselie mare, e noaptea de Crăciun.
Houu ooouu eee
Vine anul nou
Houu ooouu eee
Sărbătoare din nou.
Houu ooouu eee
Vine anul nou
Houu ooouu eee
Sărbătoare din nou.
Aș vrea să spun, să spun și eu ceva
E seara tuturor, e seara mea și-a ta
Genius sunt aici din nou
Crăciunul e aproape și-apoi vine anul nou.
Și vine o seară-n an în care îți faci de cap
Și îți vine să te îmbraci cu aproape tot, tot ce-i prin dulap
Și vine anul nou din nou și cred că vine foarte tare
Hai, e mare sărbătoare.
Houu ooouu eee
Vine anul nou
Houu ooouu eee
Sărbătoare din nou.
Houu ooouu eee
Vine anul nou
Houu ooouu eee
Sărbătoare din nou.
E anul nou, este tot ce îți dorești
Și doar, doar, doar la bine te gândești
În seara de revelion, aha, aha, și voi
Cu toții împreună sunteți cu noi.
Și vine o seară-n an în care îți faci de cap
Și îți vine să te îmbraci cu aproape tot, tot ce-i prin dulap
Și vine anul nou din nou și cred că vine foarte tare
Hai, e mare sărbătoare.
Houu ooouu eee
Vine anul nou
Houu ooouu eee
Sărbătoare din nou.
Houu ooouu eee
Vine anul nou
Houu ooouu eee
Sărbătoare din nou.
Houu ooouu eee
Vine anul nou
Houu ooouu eee
Sărbătoare din nou.
Houu ooouu eee
Vine anul nou
Houu ooouu eee
Sărbătoare din nou.
Genius e cu voi, a trecut un an
Genius e aici și vă spune: La mulți ani!

Petru Abrudean - Colind

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Vom colinda cu plugul
Cum e la zile mari
Primiți-ne cu colindul
Voi harnici gospodari.
O, cum plutesc prin aer
Fulgii ce caii îi mână
Mai grei decât un taler,
Pe brazii cu rășină.
În așternutul moale
Graul va încolți
Și prin ploile domoale
Va crește și va rodi.
Și-l vom aduna la vară
De prin holde spic cu spic
Pentru care în asta seară
Paharul cu voi îl ridic.
Va doresc la toți în parte
Și în colindul meu vă spun
Fericire, sănătate
Un an rodnic și mai bun!