Versuri corectate și adnotate
Ziua are trupul despicat în două,Numai jumătate mai e vie,O lumină fantastică a-nvăluitTot ce-a fost să fie.Despre morți numai bine,Îngân cu capul pe spate,În iarba proaspăt cosită,Dar despre cei morți pe jumătate?.Nu mai știu ce-aș putea să zic,E cald, e o zi toridă,Să se decidă și ei, mă gândesc,E timpul să se decidă.
Amiază maură.În aer e lene… Amiază de vară.Pâcla greoaie de plină Sahară.Ca tigru-ntre două tigrese rivale,Ce scuipă de turbă și sânge și bale,Ahmet stă-ntre două geloase neveste:Fatme – o minune, Biulbiul – o poveste!Biulbiul este blonda, Fatme este brună;O patimă oarbă și alta nebună. Ahmet simte bine că fierbe în eleO ură cumplită, o ură … Citește mai mult
Din zorii dimineţii şi până adineauriSe-nveseli văzduhul de ştrengării de grauri,Şi ciocârlii în aer văzui cum îndoiescDin cântece şi sboruri frânturi de arabesc.Şi grânele, mişcate de mâni aeriene,Îşi clătinau comoara şi mii de buruieneCu spicele de aur cântară-n simfonie..Acum din cer apasă o grea monotonie.Le-a înecat pe toate o linişte profundă,Deşerturile zării lumina le inundă.Colinele-albăstrite … Citește mai mult
M-a poftit la el poetul.E duminică-amiază.În odaie cald și bineȘi afară – un ger nebun.Peste pâcla zdrențuităLuce-un soare ca o fragă…Gazda nu mi-e prea limbută,Dar privirile-i vorbesc.Ochii-aceștia, fiecareE dator să-i țină minte;Pentru mine-i mult mai bineNici să nu mă uit la ei.Dar mi se-ncrustară-n sufletCele spuse-n amiazăPetrecută-n casa-naltă,lângă ale Nevei porți.
Două raze oloagepoartă soarele orb.Dimineața a ieșit la muncăde cealaltă parte a cerului.Nu stă în pragul ei.Amiaza a decăzut.Banchetuieste cu fulgerele.Nu-i niciodată acasă.Seara, s-a dus în lumecu patu-n spinare.Cerșește pe-un astru.Numai Noaptea a ieșitcu brațele deschiseîntru-ntâmpinarea soarelui orb.