Christian W Schenk – Strâns Între Gene

Ca un copil netrebnic– vântul –s-abate peste străziși-și cântă-ndurerat adânculprin crăpături de lăzipe unde se abat doar câiniiși gândurile melefără căpăstru,fără ham,fără stăpâni,cu tot ce n-amnici bune și nici grele.E ziua mea și mă întrebde ce mereu e toamnăde ziua meași-a tuturorcei alungați netrebnici?