alpinism – Versuri.pro

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Nesigură Ascensiune

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Mi-am agățat speranțele complet
În jocul întâmplării, prins de-un piolet;
Atârn de-o ață de mătase
De păianjen.. Ochii mi se acoperiseră în plase!.
Sunt un instabil, n-am decât credință
Materială de-o eventuală izbutință,
Ce-așteaptă oportunități în stat la pândă
La colțurile ascunse ale vieții.. O plăpândă.
Da-n fond eu sunt în schimb vânatul,
Capra neagră și-am menit tot Retezatul,
Făr-a dispune de vreo rezervație;
Mi se retează orice pisc.. orice tentație.
Eram ursit să fiu deschizător
În vifor, de trasee.. Un netemător
Ce-ntinde coarda.. Și-ncă sunt la fel;
Mi-o trec pe la centură prin inel..
.. Un cerc rămas, ce-l am de siguranță,
Câștigat asangvin c-o întâmplată alianță;
Apelativul feminin netezind drum
Mereu, mereu, chiar de nu-l fac.. Oricum!.
Așa e alpinismul sorților;
Se face evitând văile morților,
‘ntr-o trecere ascunsă fără vâlvă,
Să nu se afle eșecul.. dintr-o mică bâlbă.
Este-ntr-un vis lugubru tot urcușul
Pe tot Pământul, cu final câștig.. culcușul;
Căci stat în vârf, dac-ai putea s-atingi,
E-un scurt instabil echilibru.. prins în chingi!

Cântece de munte - Bine Ai Venit, Prietene, La Munte

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

De vei vedea-ntre geamuri la fereastră
Un munte de cristal
Un munte de cristal și-o floare-albastră
Simbolul unui alpinist banal
Oricine-ai fi, tu urcă fără teamă
Căci creasta lui te-așteaptă
La viață ea te-ndeamnă

Refren: Bine ai venit, prietene, la munte
Bine ai venit, ce mult te-am așteptat
Bine ai venit, prietene, la munte
Bine ai venit, de tristețe-ai și uitat

Oricine-ai fi, poți poposi oricând
Sus la cabană
Cabana lui e casa tuturor
E casa rătăciților târzii
De unde noi
Ne aruncăm privirea
Sperând că într-o zi la munte vei veni

Ion Pena - Alpinism (1928)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Pe piscuri goale, fără viață,
Unde nici vulturi nu s-avântă
Eu mi-am târât povara sfântă
A trupului flămând de viață.
Cu patimă m-am strâns pe stâncă
Strângând spasmodic piatra tare…
Și-i drept că gura-mi, nu arare
Cerșea un sprijin de la stâncă.
Prăpăstii mi-au surâs sarcastic,
Guri de-abia înfiorătoare,
Dar prins de culme cu ardoare,
Am râs și eu – la fel – sarcastic…