Alfabet – Versuri.pro

Marin Sorescu - Alfabetul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

N-a prea observat
Când a pierdut prima literă.
A continuat să vorbească,
Ocolind cu grijă
Cuvintele
Care cuprindeau acea literă.
Apoi a mai pierdut una,
Mi se pare pe A.
Soarele, Luna
Au rămas pe dinafară.
Şi încă una,
Fericirea, iubirea
Au început să nu-l mai înţeleagă.
Litera de pe urmă
I-a rămas înfiptă într-o silabă,
Ca un dinte obosit.
Acum aude, vede,
Dar nu mai are cuvinte pentru viaţă,
Formată în cea mai mare parte din literele
Pe care le-a pierdut.

Rosu Si Negru - Alfabetul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

ALFABETUL
Muzica: ROȘU ȘI NEGRU.
Auzeam cândva în jurul meu
Al-fa-betul nu e greu
Voi spune-acum la rândul meu
Al-fa-betul nu e greu.
A – de la albină sau arici
B – vine de la bunici
C-ul de la calendar
D-ul de la dar..
REFREN: na, na, na… x2.
Și cuvinte căutăm mereu
Al-fa-betul nu e greu
Dacă ești atent la jocul meu
Al-fa-betul nu e greu.
E-ul vine de la elefant
Vine și de la Elev
Ce urmează, ce urmează
E litera F….
F-ul vine de la furnica rea
Ce pe greier îl necăjea
Dar furnica harnică mai era
Voi copii să fiți ca și ea…
Ce mai e, ce mai e
După F e litera G
Grădinar, grădinar
Pentru voi cu-o floare în dar
Ce mai e, vine H
H (aș) de la Homer cel vestit
Și apoi, iese I
De la Iliada veni.
J-u-i de la joacă se știe doar
Cine suie-apoi pe cântar
K (apa) vine de la un kilogram
De dulcețuri care dispar….
Ce urmează n-o să spun tot eu
Al-fa-betul nu e greu
E același însă jocul meu
Schimbă vorbele mereu
REFREN: na, na, na… x2 – sollo –

Nicu Alifantis - Rrrrock

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Rrrrock
Nicu Alifantis / George Țărnea.
Litera care ne-arată
Cât rotund încape-n roată
Și afirmă – prin rostire –
Rostul de rostogolire,
E un P proptit sub burtă,
Să nu cadă peste turtă
Și să ducă mai departe
Alfabetul scris în carte,
Oferind considerații
Pentru ranguri, pentru rații,
Pentru reguli, pentru rituri –
Mai ales prin răsărituri.
Risc, rubin, regim, rulotă,
Rid, rugină, redingotă,
Ritm, rocadă, rufe, rundă,
Ring, regret, raia, rotundă,
Rai, rahat, raport, reptile,
Raft, refuz, romani, rotile,
Ruguri, reguli, roluri, rar,
Rampă, raită, risc, rotar.
Cine râde și-o ignoră,
Cade-n gol, din oră-n oră,
Și rămâne de căruță
Descântând vreo mămăruță,
Care nu mai vrea să zboare,
Într-o doară, către soare.
Iată dar, cum ni se leagă
Doar prin R o vorbă-ntreagă
Și în gând ni se imprimă,
Riguros, prin ritm și rimă.
Risc, rubin, regim, rulotă,
Rid, rugină, redingotă,
Ritm, rocadă, rufe, rundă,
Ring, regret, raia, rotundă,
Rai, rahat, raport, reptile,
Raft, refuz, romani, rotile,
Ruguri, reguli, roluri, rar,
Rampă, raită, risc, rotar.

Nina Cassian - Silabisind

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Cine-mi scrie cuvintele?
Eu nu știu să scriu
decât o, i, oi.
Am intrat în alfabet
datorită acestor animale stupide și blânde
și ies din el, tăioasă, costelivă,
silabisind o, s, os….
Nina Cassian – Poeme – Cărțile Tango 2020

Tudor Arghezi - Alfabetul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Cine vine mândru și călare
Și nici cal măcar nu are?
(M).
Urechile au crescut
Pe măgarul nevăzut.
(V).
Ce borțos și ce fudul
Și niciodată sătul!
(B).
O să-ți fac o întrebare:
Cine-i gol rotund și mare?
(O).
Ca să-i rămâie peltică
I-a rămas limba mai mică.
(F).
Mi-a venit de la părinți
Un pieptene cu trei dinți.
(E).
Are la buză un glonț
Sau un păr cu scârlionț.
(G).
Fuge după coadă
Și n-o poate prinde.
(C).
Cine seamănă din voi
C-un cățel de usturoi?
(D).
Deșelat răscăcărat,
Spune, cum te-am botezat?
(H).
Îi atârnă, de căldură,
Până-n praf limba din gură.
(R).
Râma o literă știe
Și numai pe ea o scrie.
(S).
Ați văzut cumva să stea
Bățul drept fără proptea?
(I).
Cobilița din spinare
Îi stă-n cap și nici nu-l doare.
(T).
Vine șchiop, dar umblă bine:
Așa șchiop nu-i orișicine.
(N).
3 s-a-ntors de-a-ndoasele
Să-și numere oasele.
(E).
Ca să nu-i rămâie goală
Inima, i-am pus pedală.
(Q).
Cine-i chior și cine are
Ochiul lui între picioare?
(A)

Adrian Păunescu - A Către E

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Vai, de la A până la E
Atâta depărtare e
Și de la E până la A
Tot alfabetul va-ngheța.
Și nu va exista nici cale
Să lege blândele vocale,
Vocalele împărătești
Care am fost și care ești.
Și de la A până la A
E toată nebunia mea
Și de la E până la E
Cum trece viața repede.
Și A spre E ridică glas,
Iubito, singură-ai rămas
Și E spre A ca-ntr-un deochi
Ridică negrii, blânzii ochi.
Mai stai, îi spune A lui E
Nu ai de ce, nu ai de ce
Mai stai, îi spune E lui A,
Mă duc, că se va-ntuneca.
Și jos, într-un absurd spital,
Consoanele au astăzi bal,
Iubita mea cu E major,
Acum, nici nu te mai implor,
Iubitul meu, cu a de mână!
Nimic din noi n-o să rămână
Și ne vom stinge-ncet, încet
În insectar și-n alfabet.
Adio, E, frumoasa mea,
Îi plânge depărtarea A
Și de la A până la E
Un pod cețos de țurțuri e,
Și de la E până la A
Consoanele se vor usca,
Și vai, când strângi pe E cu A
Polen sonor, înseamnă EA!
Și E în locul ei se zbate,
Ea cea mai tristă dintre toate,
Și A nu știe că nici nu-i
Ea care-a fost motivul lui.
Adio, E, iubirea mea,
Semnează trist vocala A.

Adrian Păunescu - Alfabet

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Vai de-acei oameni / care condamnă / ca mistic / tot ceea ce nu înțeleg ... →