alergătorul

Un câmp pustiu,Bătătorit ca un drum,Și din când în cândCâte o carte.La distanțe foarte mari,Vreo carte fundamentală,Tare ca piatra.Vine unul, gâfâind de mușchi,Sănătos ca un zeu nou,Și scuipă pe ea,Pe fiecare la rând.Calcă peste ele dumnezeiește.A obosit, a mers destul,Câmpul se întinde înainte pustiu,Bătătorit ca un drum.Alergătorul cade jos, moare,Devine carte fundamentală, ultimul cuvânt,Semn peste … Citește mai mult