Daniel Vişan-Dimitriu – Aleea Celor Două Umbre
Te-așteaptă-n nemișcarea tăcerii ruginii,Cu umbra ta să mângâi întinsul lor covorPe-aleea-n care toamna te cheamă să revii,Cu pașii tăi să-mprăștii suspinele de dor.Aceleași frunze care se legănau în vântÎn alintarea verde a zilelor de mai,Nu își vedeau căderea în brațe de pământÎn ziua când, pe-alee, doar umbra mea lăsai.Dar, ce știu niște frunze? – doar … Citește mai mult