Omar Khayyam – La O Albăstrea Ofilita
Mireasma florii, ce-mi păreaCa sărutarea-ți a pierit,Culoarea ei, ce te-nsoreaPe tine doar, s-a risipit.Pe pieptu-mi părăsit, în locDe floare, țin căușu-i mortȘi închircit, ce-și bate jocDe-un dor ce-n inimă-l mai port.De plâng – sub lacrimi nu reînvie!De-oftez – la fel e, în zadar.I-e dat tăcută-n veci să fie,Precum destinul meu amar.