Versuri corectate și adnotate
Gorunul horit de jeleÎmbrăcat îi în cureleCă-i bătut de vremuri grele.Gorunu-i cu scoarță dalbă,Vine lumea și-l întreabăCum o fost și ce-o făcut,Cine-o fost Horea demult.Bat clopotele-n AlbacC-o ieșit Horea din satȘi se duce la AbrudUnde-i aurul cel mult.
Vouă, munților ce fumegați ca un potir,Cu sângele tribunilor din moș strămoș,De-atâtea ori m-am năzuit să vă aduc prinosȘi v-am cules poveștile sub cerul coviltir.Dar azi, când mă întorc acia la Albac,În padinile voastre să adast o clipă,De zvonul cetinii mi-e frică,De parcă n-aș fi os din osul vostru dac.Mă văd la glesnele bisericii lui … Citește mai mult
Să știi Vasilie că pe la noi în AlbacÎi destulă jele și tata-t-o și frații-ți zac.Tătine-to i-o secat măduva-n oase și vlaga din palme.De când nu mai poate lucra l-au alungat domnii cu sudalme.Pe Lisandru s-a înăsprit pielea ca un potângȘi-o rândunică-i trage de moarte în plămânul sting.N-am pe nimeni să-mi taie o șcleafă de … Citește mai mult
Florile de lilioară mor cele dintâiPoate unde sunt cele mai sfioase,Ca o stea care se stinge în abis,A coborât besna peste pleoapele tale mătăsoase.Anii tăi arămii ca piersicile din livadăAu fost brumați de hemoptizie,Dar au crescut în prunii de la căpătâiȘi înfloresc în fiecare primăvară timpurie.An de an le dau binețeCând mă reîntorc smerit la … Citește mai mult