aglomeratie – Versuri.pro

Daniel Iancu - Într-Un Tramvai

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Într-un tramvai
Te văd cum stai pitită
După composter
Legănându-te ușor.
Ce mai tramvai
Într-o agitație
Sunt un trădător
Care stă într-un picior.
Ce multă agitație
E aglomerat
Ești plină de grație
Iar eu sunt foarte supărat.
Într-un tramvai
Te văd cum stai pitită
După composter
Legănându-te ușor.
Vai, vai, vai, vai
Cu ochii tot la tine
Simt că-nnebunesc
Sunt convins că te iubesc.
Asta nu e trai
Nu știu ce e cu mine
Toți mă înghiontesc
De căldură mă topesc.
Ce multă agitație
E aglomerat
Ești plină de grație
Iar eu sunt foarte supărat.
Vai, vai, vai, vai,
Cu ochii tot la tine
Simt că-nnebunesc
Sunt convins că te iubesc.
Sunt fericit
Am ajuns pan’ la tine
Sunt timid de tot
Și ce aș vrea să-ți spun nu pot.
Tu mi-ai zâmbit
Se întâmplă o minune
Spune-mi cine ești
De ce taci și nu vorbești.
Deodată stupoare,
Îmi spui răspicat
Că ești controlare
Iar eu încă nu am compostat!
Sunt fericit
Am ajuns pan’ la tine
Sunt timid de tot
Și ce aș vrea să-ți spun nu pot
Și ce aș vrea să-ți spun nu pot
Și ce aș vrea să-ți spun.. nu pot!

Matteo - Trafic Infernal

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Azi am nimerit un trafic infernal.
Fac o sută metri pe oră și-i record mondial.
Aud piese la radio, dar le știu pe dinafară.
Stau grămadă-n topuri cum stau eu bară la bară.
Azi am nimerit un trafic infernal.
Am abuzat de claxon în ultimul hal.
Am auzit și-njurături de care n-aveam habar.
Aș vrea măcar viteza celor ce merg pe trotuar.
Mă paste un gând de-o vreme-ncoace.
Să-mi deschid și eu afacerea mea.
Să devin hingher de semafoare.
Să le-adun pe toate ca mașina mea să zboare.
Dreapta, stânga, poți a zbura.
Dreapta, stânga, ceru-i șosea.
Aș rula, zi de zi, pe asfaltul de nori.
N-ar avea nici un rost să mai vrei să cobori.
Stânga, dreapta, n-aș mai parca.
[dreapta, stânga. dreapta, stânga].
Azi am nimerit un trafic infernal.
Parcă-i august pe A2, în drum spre litoral.
Semaforu-i schimbător, cum e femeia.
Aștept de două ore s-o bag în viteza-a treia.
Azi am nimerit un trafic infernal.
Deschid geamul și sunt noxe ca într-un furnal.
Aglom… liber zboară sus spre cer.
Dați-mi o elice să mă fac elicopter.
Oooooo, printre picături de ploaie aș zbura.
Oooooo, prind zile de curcubeu, sunt strada mea.
Azi am nimerit un trafic infernal.
Fac o sută metri pe oră, băi frate, nu-i normal.
Dreapta, stânga, poți a zbura.
Dreapta, stânga, ceru-i șosea.
Aș rula, zi de zi, pe asfaltul de nori.
N-ar avea nici un rost să mai vrei să cobori.
Stânga, dreapta, n-aș mai parca.
[dreapta, stânga. dreapta, stânga].

Rian Roman - Orașul Azi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Locuiesc la bloc
La etajul opt
5 dimineața
Zarvă la piață
La ora 7
Tramvai pe roate
Cam pe la opt
Școlari la bord
Marfarul trece
Fix: ora 10
Cam pe la prânz
Se-aude-un plâns
La strada mare
Trece-o salvare
După-amiază
Vecina-i trează
Își ceartă fiii
Plâng rău copiii
Apoi un seamăn
Bate-un picamăr
La strada mare
Sute motoare
La semafor
Verde – claxon
La colț de stradă
E-n toi o ceartă
2 taxiuri
Transmit sictiruri
Apoi la cină
Cantină plină
Băieți și fete
Pe motorete
Pe casa scării
Se trag cu sănii
O tură, răii
3, derbedeii..
Seara, în fine
Terase pline
E 22
Zgomot la 9
În miez de noapte
Bairam la 7
Urmează-n dată
Scandal în stradă
Vreau să mă culc
Dar nu apuc
Lupt să adorm
Nu mai am somn
Oraș ciudat
Rău blestemat
Aș vrea la țară
Să-mi cânte-o cioară

Ioanid Romanescu - Sărut Mâinile Doamnă, La Revedere Domnule

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

O clipă mâinile ni s-au atins involuntar
– aglomerație de seară, mașinile-s etuve –
puțin suspect și reciproc ne cerem scuze
doar spre oriunde mersul
ne dă afară ca pe niște rufe.
– Infern! (spuneți dumneavoastră)
–.. (eu nu cunosc tandrețea publică
abia schițez un zâmbet dificil
v-aș spune: sunteți frumoasă ca Franța
la prima republică).
oftați intraductibil – din nou ne privim
din nou prindeți bara cu mâna aceea orange
Eu țin cu spatele aglomerația să respirați
și mă uit ca la Franța adolescentă:
– Excusez-moi si je vous dérange!

Noaptea Tarziu - E Prea Plin

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Intru-n autobuz, e prea plin.
Domnu’ de lângă mine miroase a vin.
Unu’ mă atinge pe picior, lin.
Îmi trebuie 4 stații să zic amin. [x2]
Intru-n autobuz și văd înghesuială mare.
Să prinzi un loc e o luptă gen care pe care.
Aici e locul unde toate babele-s bolnave.
La cozi la pensii n-au nimic, aici doar boli grave.
Aglomerat, se mișcă totul în slow motion.
Mi-a dat unul un cot în cap, cred că am făcut comoție.
Deodată văd cam dubioși vreo 4 ainsi.
De-s controlori eu le zic: nenea, I only speak English.
E foarte cald, în dreapta mea se simte un miros.
Întorc privirea și observ un subrat păros.
Dacă mai luăm o groapă simt că leșin.
Situația era mai blândă dacă se gătea un pic.
A mai trecut o stație, văd un controlor.
Ăsta nu-i de ăla de bilete, ăsta-i de ăla ginitor.
E băiat săritor și bun dacă te uiți la bază.
El vrea să vadă dacă ai uitat buletinu’ acasă.
Intru-n autobuz, e prea plin.
Domnu’ de lângă mine miroase a vin.
Unu’ mă atinge pe picior, lin.
Îmi trebuie 4 stații să zic amin. [x2]
Și-am văzut și un afacerist care merge pe moca.
Se dă orb și vinde icoane cu Arsenie Boca.
Că așa merge acuma, îți faci salariul pe o lună.
Trebuie doar să te prefaci că n-ai picior sau mână.
O oră în autobuz și ai slăbit 3 kile.
Ficatul meu e resetat și îmi trebuie pastile.
Miros și îmbulzeală, fițe și golăneală.
Transportul nostru în comun parcă-i din era glaciară.
E plin de obsedați, alții sunt mai afumați.
La cât stăm de apropiați, când coborâm toți suntem frați.
E voie bună oare cu play pe celular.
Băieți de cartier au doar ritmuri orientale.
Intru-n autobuz, e prea plin.
Domnu’ de lângă mine miroase a vin.
Unu’ mă atinge pe picior, lin.
Îmi trebuie 4 stații să zic amin. [x4]

Tudor Chirila - Alt Oraș

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Nu te-ai săturat de orașul ăsta care ne mănâncă nervii și ce-a mai rămas din suflete,
mitocani care aruncă orice din mașină de parc-ar vrea să scadă-n greutate;
Claxonează, dă claxoane, nu fi prost, dacă nu claxonezi nu participi la hitul zilei;
Ne uităm urât și nimeni nu zâmbește, nevastă-ta-i de vină că ăla micu crește,
un bou îți taie fața, e 7 dimineața, orașul se trezește da’ nimeni nu zâmbește;
Fum de țigară, cafea cu lapte chioară, șaorma se-nfioară, poliția e cu tine doar când îți este bine.
Promoții la măsline, la farduri, la toxine, promoție la credință, nevastă-ta-i cu altu’,
n-ai timp de asta acum, te concentrezi la trafic și te droghezi cu fum;
Bătrâni trec strada prin locuri nemarcate, un fel de sport extrem la vârste-naintate;
De-aș putea s-opresc orașu-n loc, și-apoi c-o gumă să șterg fiecare bloc;
din bucăți de plajă să clădesc un alt oraș în care oamenii zâmbesc;
Vreau să trăiesc pe o stradă desenată de-un copil, să fiu și eu un desen sub pașii mici ai fetei gri;
Orașul te taxează dacă te naști femeie, burtoși, cărnoși, slinoși, libidinoși își pun ochii pe tine,
ți-e greață dar rezisti „Uite ce bună-i aia!!” da-i peste bube frate; îi trece pan’ acasă, c-acolo ia bărbatsu’
și-o ține până seara când pleacă el la fotbal, și bere cu băieții, „Care băieți?”, „Ăia care-și ard nevestele cu palme peste fund”;
Orașul e profund.
Pasaje, blocaje, claxoane și baloane, telefoane, termopane, parcare pe trotuare,
în parcuri sau cu plată, televizoare scumpe, vezi știrile-n rate; butic, minimarket, supermarket, hipermarket, expomarket;
Noaptea orașul doarme însă respiră greu, gunoaiele prind viață și se rostogolesc, vorbesc și povestesc despre oraș, firesc;
Pazea! vin gunoierii, da’ n-au treabă cu noi, se duc și ei la curve, se duc să fie eroi;
De-aș putea s-opresc orașu-n loc, și-apoi c-o gumă să șterg fiecare bloc;
din bucăți de plajă să clădesc un alt oraș în care oamenii zâmbesc;
Vreau să trăiesc pe o stradă desenată de-un copil, să fiu și eu un desen sub pașii mici ai fetei gri;
Orașul ne-nvață să nu mai iubim;
Orașul ne-nvață mereu să fugim.

Vama - Alt Oraș

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Nu te-ai săturat de orașu’ asta care ne mănâncă nervii și ce-a mai rămas din suflete?
Mitocani care aruncă orice din mașină de parcă ar vrea să scadă în greutate,
Claxonează, da, claxonează, nu fi prost, dacă nu claxonezi nu participi la hitul zilei.
Ne uităm urât și nimeni nu zâmbește,
Nevastă-ta-i de vină că ăla micu’ crește,
Un bou îți taie fața,
E 7 dimineața,
Orașul se trezește,
Da’ nimeni nu zâmbește,
Fum de țigară,
Cafea cu lapte chioară,
Shaorma se-nfioară,
Poliția e cu tine,
Doar când îți este bine,
Promoții la măsline,
La farduri, la toxine,
Promoție la credință,
Nevastă-ta-i cu altul,
N-ai timp de asta acum,
Te concentrezi la trafic,
Și te droghezi cu fum,
Bătrâni trec strada prin locuri nemarcate,
Un fel de sport extrem la vârste-naintate.
De-aș putea s-opresc orașu-n loc,
Și-apoi cu-o gumă să șterg fiecare bloc,
Din bucăți de plajă să clădesc un alt oraș în care oamenii zâmbesc,
Vreau să trăiesc pe o stradă desenată de-un copil,
Să fiu și eu unde sensu’ pașii mici ai fetei gri.
Orașu’ te taxează dacă te naști femeie
Burtoși, cărnoși, slinoși, libidinoși
Pun ochii pe tine ți-e greață dar reziști
Uite ce bună-i aia da-i peste bube, frate
Îi trece pan’ acasă c-acolo o ia barba-su
Și-o ține până seara când pleacă el la fotbal
Și bere cu băieții,
Care băieții?
Aia, care i-a ars nevasta cu palme peste fund.
Orașul e profund.
Pasaje, blocaje,
Claxoane și baloane,
Telefoane, termopane,
Parcare pe trotuare,
În parcuri sau cu plată,
Televizoare scumpe,
Vezi știrile în rate,
Butic, mini-market, super-market, hyper-market, expo market,
Noaptea orașul doarme însă respiră greu,
Gunoaiele prind viață și se rostogolesc,
Vorbesc și povestesc despre oraș, firesc,
Pazea, vin gunoierii da’ n-au treabă cu noi,
Se duc și ei la curve se duc să fie eroi.
De-aș putea s-opresc orașu-n loc,
Și-apoi cu-o gumă să șterg fiecare bloc,
Din bucăți de plajă să clădesc un alt oraș în care oamenii zâmbesc,
Vreau să trăiesc pe o stradă desenată de-un copil,
Să fiu și eu unde sensu’ pașii mici ai fetei gri.
Orașul ne-nvață să nu mai zâmbim,
Orașul ne-nvață mereu să fugim.

Vama Veche - Alt Oraș

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Nu te-ai săturat de orașul ăsta care ne mănâncă nervii și ce-a mai rămas din suflete,
Mitocani care aruncă orice din mașină de parc-ar vrea să scadă-n greutate;
Claxonează, dă claxoane, nu fi prost,
Dacă nu claxonezi nu participi la hitul zilei;
Ne uităm urât și nimeni nu zâmbește, nevastă-ta-i de vină că ăla micu crește,
Un bou îți taie fața e 7 dimineața, orașul se trezește da’ nimeni nu zâmbește;
Fum de țigară, cafea cu lapte chioară, șaorma se-nfioară, poliția e cu tine doar când îți este bine
Promoții la măsline, la farduri, la toxine, promoție la credință, nevastă-ta-i cu altu’
n-ai timp de asta acum, te concentrezi la trafic și te droghezi cu fum;
Bătrâni trec strada prin locuri nemarcate, un fel de sport extrem la vârste-naintate;
De-aș putea s-opresc orașu-n loc, și-apoi c-o gumă să șterg fiecare bloc; din bucăți de plajă să clădesc un alt oraș în care oamenii zâmbesc;
Vreau să trăiesc pe o stradă desenată de-un copil,
Să fiu și eu un desen sub pașii mici ai fetei gri;
Orașul te taxează dacă te naști femeie, burtoși, cărnoși, slinoși, libidinoși își pun ochii pe tine, ți-e greață dar rezisti „Uite ce bună-i aia!! ” dă-i peste bube frate; îi trece pan’ acasă, c-acolo ia bărbatsu’ și-o ține până seara când pleacă el la fotbal, și bere cu băieții, „Care băieți? „, „Ăia care-și ard nevestele cu palme peste fund”;
Orașul e profund
Pasaje, blocaje, claxoane și baloane, telefoane, termopane, parcare pe trotuare, în parcuri sau cu plată, televizoare scumpe, vezi știrile în rate;
Butic, minimarket, supermarket, hipermarket, expomarket;
Noaptea orașul doarme însă respiră greu, gunoaiele prind viață și se rostogolesc, vorbesc și povestesc despre oraș, firesc;
Pazea! vin gunoierii, da’ n-au treabă cu noi, se duc și ei la curve, se duc să fie eroi;
De-aș putea s-opresc orașu-n loc, și-apoi c-o gumă să șterg fiecare bloc;
Din bucăți de plajă să clădesc un alt oraș în care oamenii zâmbesc;
Vreau să trăiesc pe o stradă desenată de-un copil,
Să fiu și eu un desen sub pașii mici ai fetei gri;
Orașul ne-nvață să nu mai zâmbim
Orașul ne-nvață mereu să fugim;

Vlad Dobrescu feat Norzeatic - Lungul Drum Spre Casă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

[Vlad Dobrescu]
Când mă duc la studio, fac vreo trei ore dus-întors
Schimb o mașină și două metrouri, plus pe jos
Printre necunoscuți, nu știu de unde-s toți
Dar bucureșteanu-i născut nervos
Nu mai suntem maimuțe, de mult suntem mai mulți
Sute de-adulți vânând autobuze ca pe mamuți
În stații stai și-aștepți, nu-i ca taxi
Mașinile-n trafic, ciorchine de struguri acri
De n-ar fi nici una ar fi mai mișto
Dar dac-aș avea cașcaval, mi-aș lua și io
Sau un kalashnikov, pentru cine mă deranjează
Bagi manele pe mobil? Dă-mi-l să-ți arăt o fază
Fii atent, apasă butonul de minim de la volum
Că eu nu sunt SRI să-ți ascult ție telefonul
Așa că-n loc s-arunci cu banii, cum îți cântă melodia
Du-te și ia-ți imediat căști să-ți cânte numai ție
Acuma-i liniște și pace, dar doar dintr-o stație
Simte-l p-ăsta cum miroase a transpirație
Și se-ndreaptă-ncoa, tre’ să fac ceva
Că vrea să se-așeze lângă, frate, nu te supăra
Știu că par puștan, și tu ai patruș de ani
Nu vreau să-ți fiu inamic, dar mai fă și tu un duș, man
Și-l împing să-l conving să continue
Înspre partea-ntunecată, mai în spate, unde nu e nimeni
Deschid geamul ca să pot să respir
Pe geam văd jungla, sper să n-ajung la știri
Că scenarii violente care pot să se formeze
Văd că până și pe paznici scrie Scorsese
Fii atent.
Refren:
Se-nghesuie să intre, se-nghesuie să iasă
În lungul drum spre casă
Chiar aș vrea să-ncerce cineva să m-oprească
În lungul drum spre casă
Tu vezi-ți de treaba ta, noi ne vedem de treaba noastră
În lungul drum spre casă
Și dacă nu mai ai loc, ia-o la pas, cui îi pasă?
În lungul drum spre casă
În lungul drum spre casă
În lungul drum spre casă.
[Norzeatic]
Departe de volum pe un ecran de TV
Te-ntrebi cum s-o ții real în acest cadru SF
Lucrări curente la curent, apă, terasament
Orașul e permanent ca după bombardament
Nori de praf, fațadă la un spectru bolnav
Iar firele de „telegraf” atârnă cam grav
De fapt, când zic „telegraf” e cu ghilimele
Sunt mii de rețele, zici că pică stâlpii cu ele
Un morman de probleme, permanent strada geme
Aceleași scene, e normal să taci că stratageme
Că sistemul e os, d-aia n-ai os să le reclamezi jenant
Ca un vers dintr-o reclamă la tele, man
Hai că m-a luat cu vorba, e momentul s-o tai,
Ok, încerc să mă sui în tramvai
Dar e cum ai căuta în carul cu fân, un buz sau un pai
Depinde cum o pui sau o dai
E-o adevărată corvoadă chiar și să treci strada
Doar să fii ne bani gata să eviți debandada
Dar nu tre’ să faci spume, că orice s-ar spune
Între-atâtea putrede sunt și părți bune
Doar c-un bilet RATB poți să faci saună
Și-ai și gratis la zoo de-atâta faună
300 în picioare, 34 pe scaune
Sotto nu mori de foame ca inspectul de daune
Și-atunci rămâne doar să faci haz de-această hazna
Că dacă râzi, poate reuşești să n-o iei razna
Și-așa tre’ să porți cap că trăiești la vida loca
Când de fapt tu nu știi cine ești, trăiți-ar mă-ta
În timp ce se derulează operațiunea fii de masă
Tre’ să stai cu mintea trează, doar așa mai vii de-acasă
Acum i-atâtea de zis că n-ai putea bănui
Acum o-ntind c-am băgat bomboană-n pavilionul i.
Refren:
E-o cărare anevoioasă, pare o nebuloasă
În lungul drum spre casă
Tre’ să te pregătești ca pentr-o treabă serioasă
În lungul drum spre casă
Să nu te tragă ața p-o alee retrasă
În lungul drum spre casă
Să nu iei vreo groapă, șanț, prăpastie sau crevasă
În lungul drum spre casă
Cum să te scoți pe două sau patru roți, oricum e groasă
În lungul drum spre casă
Nu-ți ține nimeni de șase în costum de țestoasă
În lungul drum spre casă
Ai grijă cum te strecori între bordură și terasă
În lungul drum spre casă
Sau rămâi în oraș decât să de necaz
În lungul drum spre casă.

Butch - Opt Treizeci și Cinci A.M.

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

În jocul ăsta suntem doar doi,
eu locatar pe track-uri, tu posesor de căști,
asta-i o piesă pentru noi, de joi și până luni, de luni și până joi,
ne întâlnim în fiecare dimineață,
tu pleci la muncă sau la școală,
eu tot la tine-n criză mă spăl pe față,
tu te oprești să-ți iei ziarul,
eu sunt la versul 10 din prefață.
Asfaltul sub tene se agață,
o altă zi în jur, aceeași viață,
taximetristul de la colț înjură de Dacie stricată
că are roata înțepată,
aceeași vânzătoare de bilete, e revoltată tata,
în stație câte o fată, e supărată toată,
că are fusta agățată, dar cui îi pasă?
Mai e puțin până-n refren
și dimineața asta… e chiar frumoasă.

Ref: Suntem tot noi, ca-ntotdeauna noi doi,
Vezi, nu sunt ploi întruna,
Vezi aglomerația și lumea pe strada ta,
Tu lasă muzica să îți îndrume inima. X2

Lumea-i grăbită, nimeni nu se oprește,
vezi, toți se-agită, societatea e prost gândită,
în jur totul se cam precipită,
vezi, nimeni nu mai zâmbește
de parcă dimineața-i otrăvită.
Numa’ noi doi veniți din altă lume
zâmbim pe bune cu pasiune,
fără un gram de ficțiune,
priviți de gaboni de parcă asta ar fi infracțiune,
îi salutăm din cap lăsându-i plini de spume,
spune-mi pe nume, dă tare din volume,
vezi, beatu’ ăsta lasă urme, ca ochii fetei din metrou
ce stă pe locu’ tău,
tu stai cu mine-n căști, ăsta-i tangou’ de ghetou’,
nimic nou, aglomerație pe stradă,
pustii taghează-n stație, e plin, dar nimeni să îi vadă,
și nu ai foc, ceri un chibrit și pleci cu piesa pe repeat
deloc grăbit spre asfințit.

Ref X4