https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/gheorghe-tomozei-monorima https://versuri.pro/gheorghe-tomozei-monorima#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=88704 →]]> Sufletul meu de copil
Mă poartă din april
În april
Pe brațele Afroditei, don Mil.
Cântecul, niciodată umil,
Moare-mi-l
Între pietrele din moară-azil
Ce macină creierul florii, gracil.

]]> https://versuri.pro/gheorghe-tomozei-monorima/feed 0 https://versuri.pro/christian-w-schenk-renastere https://versuri.pro/christian-w-schenk-renastere#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=72883 →]]> Cu sufletu-mi grădină te conduc,
tu Afrodită lui Uranos fiică,
pe drumurile care duc
spre-ncrucișările care despică
amurgul serilor de ziua-n care
timpul rămâne numai o mișcare.
Legendele bătrâne-nmuguresc
pe straturile sufletului meu
Și eu aștept din nou să făuresc
într-un cuprins de curcubeu
iubirea ultimei speranțe
fără săgeți și doleanțe.
Deci a venit și m-am supus
acelui Mare și nespus
divin oracol covârșit:
Renașterea e un sfârșit!

]]> https://versuri.pro/christian-w-schenk-renastere/feed 0 https://versuri.pro/sappho-moartea-lui-adonis https://versuri.pro/sappho-moartea-lui-adonis#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=61874 →]]> Acesta este cântecul de lamentație
Pentru Adonis – vai pentru Adonis, vai!
Astfel, Afrodita a strigat în suferință,
În timp ce se străduia să-l tragă înapoi de la moarte:
Inima ta să nu fie slabă, dragă! Fii puternic!
O, mă arde, suflarea ta!
Se aprinde prin faptul că eu sunt un foc!
Inima mea este înspăimântătoare cu dorință disperată!
Ea strigă la Eros din aripi de aur,
Ea îl face să absoarbă în izvorul rece de gheață
Fețe fine, și se afla pe fruntea lui Adonis:
O dragoste, lasă-i răcoarea să te revigoreze acum!..
În zadar, zadarnic! – ochii lui nu mă mai văd;
Ei sunt fixați în întunericul ușii lui Hades!
Ei se închid – el doarme – nu somnul morților!
Taci, nu amesteca nici o pietricică cu pulberea de urme!
Nu Nu! aceasta este moartea! Acum nu rămâne pentru mine
Nici o dulceață pe pământ – nici miere, nici albină!

]]> https://versuri.pro/sappho-moartea-lui-adonis/feed 0 https://versuri.pro/sappho-afrodita https://versuri.pro/sappho-afrodita#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=61876 →]]> Fericit mire, căsătoria s-a împlinit așa cum ți-a fost pe plac,
ai fecioara pe care ți-ai dorit-o;
înfățișarea ta, mireasă, este numai grație,
privirea-ți e nespus de dulce,
iubirea e răspândită pe fața ta frumoasă.
Afrodita te-a cinstit în mod deosebit.

]]> https://versuri.pro/sappho-afrodita/feed 0 https://versuri.pro/sappho-dragoste https://versuri.pro/sappho-dragoste#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=61881 →]]> Mamă dulce, podul inimii peste gol mă apleacă,
Obosit cu dor de băiat încă
Rămâne un vis de frumusețe – să umple
Sufletul meu, viața mea, la voința Afroditei.

]]> https://versuri.pro/sappho-dragoste/feed 0 https://versuri.pro/sappho-invocatie-catre-zeita-afrodita https://versuri.pro/sappho-invocatie-catre-zeita-afrodita#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=61884 →]]> Afrodita, fiica lui Zeus, vicleană,
Tu din tronul tău scăpărând lumină,
Nu mă frânge în chinuri, te rog, stăpână,
Nici în aleanuri.
Zeița: „Cine te supără?
Persuasiunea pe cine vrei să convingă?
În curând cea care fuge acum de tine te va urmări,
și, dacă nu te iubește, te va iubi.”

]]> https://versuri.pro/sappho-invocatie-catre-zeita-afrodita/feed 0 https://versuri.pro/georg-trakl-ora-stralucitoare https://versuri.pro/georg-trakl-ora-stralucitoare#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=47191 →]]> Flaut depărtat pe deal.
Fauni stau în smârc la pândă:
Dorm aiurea-n stuf pe val
Nimfe zvelte-n lene sfântă.
Oglindiți în iaz, în roi
Fluturi de-aur se desfată,
Lin se mișcă-n ierburi moi
Animal cu dublu spate.
În mestecăniș Orfeu
Plânge-n cântu-i de iubire
Și privighetori mereu
Blând glumind îi dau de știre.
Afrodita foc și-acum
De la Febus mai primește,
Și dă ambra viu parfum –
Ora sumbru se-nroșește.

]]> https://versuri.pro/georg-trakl-ora-stralucitoare/feed 0 https://versuri.pro/giorgios-seferis-memorie-a https://versuri.pro/giorgios-seferis-memorie-a#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=49450 →]]> Și eu, în mâini, numai cu această trestie;
noaptea era pustie, luna în asfințit
și pământul mirosea după ultima ploaie.
Murmuram: memoria doare când o atingi,
cerul s-a-mpuținat, marea nu mai este,
tot ce se ucide peste zi e dus cu carele
după colină.
Gegetele mele se jucau distrate cu acest fluier
pe care mi l-a dăruit un păstor bătrân fiindcă
i-am spus bună seara;
ceilalți însă au desființat orice salut;
se trezesc, se rad, își reiau uciderea
cum ar tăia crengi sau cum ar face o operație,
metodic, fără patimă.
Durerea e moartă ca Patroclu și nimeni nu greșește.
Mă gândeam să fluier o melodie, dar m-am rușinat
de ceilalți
care mă văd de dincolo de noapte, din lumina
mea,
pe care o țes corpurile vii, inimile goale
și iubirea ce aparține atât Eumenidelor
cât și omului și pietrei și apei
și ierbii
și animalului deprins să privească în ochi moartea
vine să-l ia.
Astfel am purces pe cărarea întunecoasă
și am ajuns în livada mea, și-am săpat
și-am îngropat
trestia
și iar am murmurat: într-o zi
va fi învierea; cum pomii primăvara
așa va străluci scânteierea
zorilor.
Se va face iar marea și valul o va ivi
din nou pe Afrodita.
Suntem grăuntele ce moare. Și am intrat în casa mea
pustie.

]]> https://versuri.pro/giorgios-seferis-memorie-a/feed 0 https://versuri.pro/paul-sava-grasa-si-adonis https://versuri.pro/paul-sava-grasa-si-adonis#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=52122 →]]> Grasa și Adonis.
Într-un muzeu,
Într-o vineri,
Într-o doară.
Stând sus pe soclu, face pe superbul,
trăgând cu coada ochiului la Venus,
dar ca și ea, deși mă cheamă Grasa,
îi înțeleg la fel de bine verbul.
Te-am priceput, frumosule, și-ascultă:
am și eu nurii,
conturi,
ca Afrodita.
Și la bărbați, că nu fac pe sfiita,
am decât dânsa trecere mai multă.
Și, pân-la urmă, dacă e să fie,
o fi zeiță ea, dar eu sunt vie.
Nu sunt zgârcită, sunt și eu frumoasă,
sunt caldă, dornică, docilă, nu sunt cață,
sunt poate decât ea puțin mai grasă,
și de aceea eu ți-o spun în față:
ăi fi frumos,
ăi fi viteaz în lupte,
dar ce folos, frumosule Adonis,
că ai o mână, și-alte „chestii” rupte!.
Post scriptum:
Doamne, și ce mult îi plăceau napolitanele „Aida”!.

]]> https://versuri.pro/paul-sava-grasa-si-adonis/feed 0 https://versuri.pro/lucaci-florentin-elada https://versuri.pro/lucaci-florentin-elada#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=18851 →]]> De 8 Martie draga mea.
De 8 Martie, draga mea,
Să-ți fie caldă dimineața,
Să-ți fie frumoasă viața,
Să-ți fie luminoasă ziua,
Tu ești, draga mea, stea,
Ești fierbinte, iubirea mea,
Floare albă, dragostea,
Numai eu te văd așa.
Ești nufăr din ape ieșit,
Ești tot ce mult am iubit,
Ești tu și mă faci fericit.
De ești mamă, m-ai născut,
Prunc iubit cu suflet mut,
De ești soră, m-ai ferit
De ce-i rău și-nvrăjbit.
De ești aleasa inimii mele,
M-ai dus direct către stele.
De ești vara mea iubită,
Ne jucăm și-ntr-o clipită
Eram de mână cu Afrodita,
Cu zeița frumuseții,
Dispăreau și toți pereții.
Când faceai o vrajă tare,
Merg elfii la culcare,
Orcii toți plângeau de bine,
Că tu ești acum cu mine.
Lara Croft trăgea săgeți
Din priviri, nefiind pereți,
Direct în inima mea,
Unde-i numai draga mea
Și apoi cald, duios spunea
Ce eu nu-ți pot fi iubită,
Ce eu nu-ți sunt hărăzită.
Ia tu arcul cu săgeți,
Că tot nu mai sunt pereți,
Trage-n stânga și în dreapta,
Până-ți vei găsi nevasta.
Trage-n sus și apoi în jos,
Până-ntorci arcul pe dos.
Trage-n ape verzi albastre
Și-n pasăre maiastră.
Trage unde-oi ști tu bine,
Nimerești mereu în mine.
Lasă arcul cu săgeți,
Hai ca să vedem mă-ntreci
La o mie metri plat,
Că-mi pari cam supărat.
Hai, plutim spre țarm ușor,
Că eu nu mai respir, mor.
Unde te grăbești așa?
Nu-i o alta-n fața ta,
Doar eu sunt în viața ta,
Sunt în stânga și-n dreapta.
Ne oprim, e caldă marea,
Ne iubim, e aproape zarea,
Ne alintă adierea,
Ne ia din suflet durerea.
Mă ridici și mă cobori,
Sunt o mare de fiori,
Nu mai sunt eu aici,
Mă cobori și mă ridici.
Ce minune, ce culori,
E plină marea de flori.
Vântul s-a oprit deodată
De iubirea ta curată,
Și-n marea de fiori,
Dintre atâtea flori,
Te-am ales numai pe tine,
Să te iau acum cu mine.
Din minunea de culori
Facem drum până la nori
Și din marea verde albastră
Facem rochie de mireasă
Și apoi nuntă-mpărătească,
Toată noaptea o să țină
Și încă o zi lumină.
Ce iubire minunată,
Nu aș fi crezut că toată
Iubirea asta-a ta mare
O să-mi intre numai mie
Dintr-o mie de săgeți,
În camera fără pereți.
AUTHOR CREATOR COPYRIGHT 2016
LUCACI FLORENTIN

]]> https://versuri.pro/lucaci-florentin-elada/feed 0