Adrian Păunescu – Viscolul Pornește Soneria
Ce singurătate agresivă,Se așează peste noi și printre,Sună lung și ușa e deschisă,Dar nu intră nimeni, cin’ să intre?.Nu mai umblă sănii și cuvinte,De la Adrian pan’ la Maria,Viscolul a înghețat butonul,Toată noaptea sună soneria.Năluciri prin colțurile casei,Focul sobei pleacă-n cer, cu hornul,Cerbul, care sunt, se sinucide,Străpungându-și inima cu cornul.Pe la ea, prin curte, urlă … Citește mai mult