Stephan Roll – Abisele
Dacă între oameni e întotdeauna o punte,e, fiindcă, sub ei, se cască abiselecu ochii închiși. Zilele-s strivitede caii negri ai nopților crunte.Zilele! Ferestrele voastre le acoperă visele.
abyss
Ion Caraion – Abis II
Visam. Totul era vâscos.Lucrurile se amestecau în timp și-mprejur.Cleioase, apele somnului.Era și nu era el.Ceasornicarii munților de cârpe împietriseră.Era și nu era acasă. Se vedea și copil și adult.Împietriseră.O altă casă începea din aceiași pereți.În același timp. Bărbați mulțicântau într-o limbă a loramestecată cu spectre de vânt, șuierături de vâslă și de argint..Gesturi. Sânge. Vorbe.Într-adevăr, … Citește mai mult