a nu fi

Te doare să privești, te doare?Azurul ca un sânge îți apasă pleoapeleCa un cuțit gândul îți sfâșie sufletulLasă-l să te sfâșie, lasă-lNu va cunoaște nimeni secretulÎnchide ochii asupra acestui arbore-n lacrimăAi la picioarele tale drumul, acest curcubeuSingurătate, singurătate și-uimirePune piciorul, urcă, urcă.Pe-același drum coborâtbulgăre de luminăcând veneai fraged de aurorele tale!