Giuseppe Ungaretti – Drame Lunare

Roma, 29 iunie 1922.Sunet înăbușit de pierduteamintiri reverberează.fiori de umbră se ivesc.Dintr-o rază brusc s-a trezitun fir de apă calm și limpede.grădini amuțite se-arată.Și acest refugiu amărâtoglindit într-o jucărie rătăcită.O, obraji rozalii, o, tâmple albăstriio, suavitate de ochi fără gânduri

Jorge Luis Borges – Rânduri Pe Care Le-Aș Fi Putut Scrie Și Rătăci În 1922

Tăcute bătălii ale asfințituluiîn mahalele depărtate,mereu vechi înfrângeri ale unui război în cer,aurore palide ce ajung la noidin adâncul pustiu al spațiuluiși din adâncul timpului,negre grădini ale ploii, un sfinx al unei cărțipe care-mi era frică s-o deschidși a cărei imagine revine în vise,degradarea și ecoul care vom fi,razele lunii căzând pe marmură,copaci ce se … Citește mai mult