Giuseppe Ungaretti – Drame Lunare
Roma, 29 iunie 1922.Sunet înăbușit de pierduteamintiri reverberează.fiori de umbră se ivesc.Dintr-o rază brusc s-a trezitun fir de apă calm și limpede.grădini amuțite se-arată.Și acest refugiu amărâtoglindit într-o jucărie rătăcită.O, obraji rozalii, o, tâmple albăstriio, suavitate de ochi fără gânduri