Vladimir Nabokov – Versuri.pro

De Crăciun În Peșteră

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

În Betleem noapte-nghețată,
Cătam oița ce-am pierdut.
În peșteră privii – de-odată
O vedenie am văzut.
Strângea ca menghine smolite
Palmele care-au alintat
Fețe de lemn negeluite
Lemnarul Iosif încântat.
Zâmbetul blând spre Prunc, Maria
Îl îndrepta ca înspre Rai,
Cu dânsa toată veșnicia
Împrospătea albastrul strai.
Iar Pruncul văzul în lumină
Cu nimb din aurii săgeți
Îl înălța din lumea-n tină
Spre cerul Său cu norii creți.
Și cunoscui, de ei alături,
Păstor ce făuream un hram,
Cu clopoțel, lână de-omături
Mioara ce o căutam.

De Crăciun, Crăciun

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Pe-a calendarului meu claie
Data-n rubin a înflorit,
Iar palmieri și evantaie
Gerul pe geam a făurit.
Uzoru-a curs aripă moale,
Strălucitor ca val divin
Și a brădet în portocale
Adie-n casa mea senin.

Furtuna S-a Topit

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Furtuna s-a topit. Cerul este clar.
Iarba este învelită în argint.
Lumină și umezeală. Vreau teribil
Să merg desculț pe curcubeu;
Cu un cântec vesel, ascendent
Pe vârful arcului colorat,
Călăreț care tropotește
Din ultimul nor de furtună!
Voi fi bucuros și neînfricat.
În jur – strălucirea visurilor albastre,
Mai jos – cazemate pestrițe,
Căderea în zigzag și pădurea.
Și dacă curcubeul dispare brusc
În vânt, mă cuprinde albastrul –
Voi muri cu el în abisul azur
Sau în lumea înotului extrasolar!