Valeriu Butulescu – Imensitatea Punctului
În zadar freamătă pădureavântul va trece iar.pasărea se înalță.pe pământumbra ei se târăște.cănu va zbura mai repedeca vântulcel dus de vânt.
Valeriu Butulescu
Valeriu Butulescu – Cămătărie
Am un râs sănătosMi s-a permis chiarsă împrumut zâmbete.Au și venit câțivaI-am ajutat să-și monteze zâmbetelePe colțul guriiAu plecat fericițilăsându-mi garanțiecâte o lacrimă.Dar le-am spussă le aducă repede înapoi,că mâinee sfârșit de săptămânăși multă lumevrea să zâmbească.
Valeriu Butulescu – Creșterea Neființei
Prin rănine vedemsinele.O dureremai poate dovedică exiști.În tandrețea șarpeluinimeni nu vrea să creadă.Pe nimeni nu tulburăsângele incolor al florilor.
Valeriu Butulescu – Continuitate
Liniștitfie cerulmorții meinu trebuie să învie.ei în mine trăiescne bucurăm împreunăne plictisim împreună.iarcând mă voi mutadefinitivîn memoria fiului meuîi voi lua cu mine.firește.
Valeriu Butulescu – În Cupe cu Opium
În cupe cu opiumAjutați-măsă-mi spăl visele.Să plămădescun ultim poem.Dezmăț de cuvintesub a gramaticiidulce îngăduință.
Valeriu Butulescu – Dragostea Florilor
Și înălțimeae dureroasă depărtare.O pană frântăpreface zborulîn presupunere.În dragostea florilorvântul hotărăște.