Roxana Zorzolan – Versuri.pro

Pică Pică

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Din roua rece ei se nasc
Pe ei îi văd primii când deschid fereastra și casc
Au forme frumoase ca din basme scoase
Aripile-i salută și vântu-i descoase
Pe ei îmi așez gândul departe de plase.
Să nu fie prins
Rămas la pământ
Gravitația nu-l uită
Decât dacă-l cânt
Departe de hartă
Departe îl poartă
Poate-l duce la tine
Să afli de mine.
C-am plecat demult pe-un drum pustiu și lung
Încă n-am ajuns dar am găsit răspuns
Îmi amintesc de tine, țineai pasul cu mine
.. Mă pierd în memorii. Iar norii.
Sunt mulți și singuri iar adesea trăiesc ca unul
Ce se-arată cu săgeți strâmbe de foc
Dar nu se vede fumul
Puterea lui răsună grav
Cu ecou-n timpanul loooor
Iar vântu’-acum nu mai dezbină
Ci-mpinge să formeze-un cor.
Ce pică pică pică pică note pe pământ
Când acesta-i febril și nu mai tace de mult
Cer liniștea de peste tot să răsune departe
Toți aleg să stea uniți măcar dintr-un ceas o parte
Pică pică pică pică
Pică pică pică pică.
Și încă se privesc în ochi
Chiar dacă-i întâmplare
Când se-nghesuie cot la cot
Sub un copac mai mare
Și poate-așa-și văd suferința
Pe chipul altcuiva
Iar buzene-nving umilința
Și îi șoptești ceva.
Totu’-n jur se micșorează și te-mpinge mai aproape
De cel pe care l-ai urât doar din banale fapte
Și cum secundele se scurg
Îți dai seama că tot trece
Și brusc ploaia nu mai pare
Chiar atât de rece.
Când pică pică pică pică note pe pământ
Când acesta-i febril și nu mai tace de mult
Cer liniștea de peste tot să răsune departe
Toți aleg să stea uniți măcar dintr-un ceas o parte
Pică pică pică pică
Pică pică pică pică.
A fost o zi din povestea lor
Doi copii pierduți sub același nor
Ce s-au regăsit în cuvinte spuse
În priviri, în atingeri si-n secunde scurse
Au pornit acum prin ploaie zâmbind
Două focuri vii lasă urme topind
Tot trecutul în spate
Doar într-o noapte
Pe când cerul cânta
Ultimele șoapteee.. Ultimele șoapte.
Pică pică pică pică
Pică pică pică pică.
Note pe pământ.

Ia-Mă Din Timp

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Încă-mi apari în gând când compun
Nu mă-opun
Îmi place
Să te pun
Pe foi.

Trei rânduri eu sar
Sunt tăiate și par
De coșmar
Sper că n-am fost noi..

Haide! Ia-mă din timp
Transformă-mă-n infinit
Ca să pot să-ți fac față
Încă un anotimp.

Mă-ntind după mâna ta
Pagina mea
Încă-o scriu
Nu mai știu
Să pun punct.

Alunec în jos
Pe cerneală
Scriu gros
Și pe dos
Dar acum știu cine sunt.

Haide! Ia-mă din timp
Transformă-mă-n infinit
Ca să pot să-ți fac față
Încă un anotimp.

Mâna mea albă pe tricoul tău negru
Un suflet simplu dintr-un trecut celebru
Inima se înalță, cadrul mi-e încă terestru
Clipa mi-e unealtă. Învățăcel spre maestru
Ce faci mă întrebi. Mă re-creez. Tu fierbi
Facem artă după artă
Soartă după hartă
Nu stau. Apuc o toartă
Acum știu unde mă poartă
Pașii după această poartă
În urma mea-i o lume moartă
Am
Un anotimp sau un an
Merg contratimp cu-al meu plan
Ce rost are să privesc în urmă?
Am mai fost acolo.
Clipa asta suferința-mi curmă.

Haide! Ia-mă din timp
Transformă-mă-n infinit
Ca să pot să-ți fac față
Încă un anotimp.

Haide! Ia-mă din timp
Transformă-mă-n infinit
Ca să pot să-ți fac față
Încă un anotimp

Aripi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Eram pe jos
Mergeam amândoi
Şi-apoi
Un stol de păsări a trecut
Prin noi.
O bătaie de aripi
M-a risipit
Din mâna ta m-a furat
Când am clipit.
Petreceam şi zi şi noapte
Doar visând la măreţe fapte
Nu, nu, nu, nu, nu, nu
Nu mai stau deloc.
Timpu-i prea scurt
Iar eu vreau să
Zbooooooorrr…
Am închis ochii
Le-am sărit în spate
M-au purtat peste munţi
De gânduri uscate
Peste mari de idei
Pentru al meu condei
Să scriu pagini
Din valul ei.
Dă-mi cuvântul
Şi-nconjor Pământul
Mi-au spus
Când mergeam tot mai sus
Am avântul
Sunt una cu vântul
Le-am spus
Cerul deja m-a sedus.
Dă-mi cuvântul
Şi-nconjor Pământul
Mi-au spus
Când mergeam tot mai sus
Am avântul
Sunt una cu vântul
Le-am spus
Cerul deja m-a sedus.
Acum ceva ani
O până şi-o aţă
O secundă din seară
Mi-oglindea întreagă viaţă
Mă speriam când priveam
Nu ştiam că puteam
Dar visam şi pluteam
Gândul mi-l naşteam
Am atins-o
M-a atras
Mi-am prins-o
A rămas
Ce-i cu mine?
Mă înalt!
Dispare drumul
E un salt
Ţine-te bine.
(Priveşte-n sus).
Ai aripile cu tine.
Am închis ochii
Le-am sărit în spate
M-au purtat peste munţi
Peste munţi.
Pentru al meu condei.
Să scriu pagini
Să scriu pagini.
Din valul, valul
Ei.

Confesiune (Read All About It)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Într-o zi am plecat departe
Departe, departe de tot ce cunoșteam
Departe de siguranță
Am lăsat tot trecutul să se desprindă de mine să văd cu ce rămân
Și n-am rămas cu nimic
Nimic
Era liniște.
Dar în liniște am găsit o voce
Și-n prezent m-am găsit pe mine
Cu tot ce-aveam.
Timpul se scurge
Vreau acum!
‘S pe drum nu cum am fost
Dar cum mă las acum să fiu
Și știu
Momentu’-mi cere să rescriu
Din tot ce am fac un pustiu
Totu-i nisip uscat suflat
Cu ochii-nchiși l-am spulberat
Cu mâini curate l-am luat
Și am modelat un chip ciudat
Ar spune atunci alți ochi străini
Ce-i nou și pur dacă nu-i dur
Și nu e scris deja în pagini
E direct împins la margini
Unde cade stins din carte
Penite umplu pagina,
Nu-i rămâne nicio parte.
Știu că-s aceleași cuvinte
Dar cine știe printr-o minte
Atunci când trec ce pot să schimb
Carbuni trosnind în inimi sting
Sau poate aprind o flacără vie
O scânteie-n ochi, menită să fie
Stinsă de timp, de-un rece-anotimp
Dar totul trece, fii tu cel ce
Rupe ciclul, cercul strâmt
Fă-l o linie, apoi un punct
Un punct în care
Nimic nu mai doare
Totul e nou, totul ia amploare
Nimic nu mai pare acolo în zare
E brusc aproape de tine
Și fără efort, vine!
Mă găsesc pierdută dar iau din nou contur
Nota-i acută, dar nu mai îndur!
Nu-i trecerea lină și drumul e lung
Dar fac pasul mai lent ca să nu ajung
Mă pun să ascult cu urechile închise
Acum îmi șoptește că nu sunt în plus!
Pot să stau trează, culmea, doar cu vise!
Să-mi crească pulsul când mă văd sus!
Și taie logica, spulberă frica
Distruge tipare, creează unica
Schimbare ce pare că moare
Dar am în mine, ceva, o chemare
Ce-mi spune că frica nu are putere
Decât dacă o lași, faci ce-ți cere
Privește-o în ochi, e acolo în tine
Și-o să reapară în secunda ce vine.
Tu poți s-alegi cine conduce!
Tu poți s-alergi pe calea ce duce
Doar acolo unde trebuie să fii!
Dans? muzică? desen? poezii?
Un dar ignorat devine blestem!
Ignorăm adevărul, așa ne pierdem
Hai să vrem ce avem!
Pentru că știu și eu sunt la fel
Și nici nu mi-am ales vreun țel
El m-a ales de mult pe mine
Și mi-a spus: „Ține-te bine!
O să te lupți cu lumea întreagă
O să contrazici o vorbă dragă
E greu să te ascunzi, mai rău te afunzi
Tre’ să răspunzi, ai ochi profunzi
Nu îi închide, caută în ei!
Uși vor deschide, dă-le tu chei!
Lasă să curgă esența! Curaj!”
Acum îmi confirm prezența! Miraj?
Exprima-te aud voci în mine!
Nu te baza pe secunda ce vine
Nu clipi, ai ratat tot!
Nu zbori dacă te lași legat de loc!
Deloc, deloc, deloc nu-mi place
Deloc, deloc, deloc n-am pace
Când tac nu fac decât să scap
Un ac pe gât în jos! Și zac
Oftica mă sugrumă
Și-n timp regrete se-adună
Că știu că pot mai mult dar las
Frica să-mi fure secunde din ceas!
Afirm cu putere, apoi mă contrazic!
Sunt sigură că nu sunt sigură de nimic
Și știu tot mai mult că nu știu nici un pic
Timpul mă împinge contrar inimii mele de copil mic!
Trecutu-i făcut din clipe arse,
Stăteam în fum
Eram pierdută, confuză,
Nu-l găseam pe acum
Cu-o adiere de timp am văzut sensuri noi
Și. Un ochi s-a deschis când am închis doi.
Și-atunci am văzut cum timp zboară
Și ce scurt fir se-ață viața-mi măsoară.
Că nu reușesc decât dacă aleg
De-o neagră amintire să mă dezleg.

Read All About It and Mi Gente

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Într-o zi, am plecat departe
Departe, departe de tot ce cunoșteam
Departe de siguranță
Am lăsat să se desprindă
Tot trecutul de mine
Ca să văd ce rămâne
Și n-a rămas nimic, nimic
Era liniște
Dar în liniște am găsit o voce
Și în prezent m-am găsit pe mine
Pe mine, pe mine… tot ce mai am.
Timpul se scurge, vreau acum
Spre drum nu cum am fost
Dar cum mă las acum să fiu și știu
Momentu-mi cere să-i rescriu
Din tot ce am, fac un pustiu
Totu-i nisip, uscat, suflat
Cu ochii-nchiși le-am spulberat
Cu mâini curate le-am luat
Și-am modelat un chip ciudat
Dar spune-atunci alți ochi străini
Ce nor și pur, dacă nu-ndur
Și nu e scris deja în pagini
E direct în piese mari
Și-un ochi de cade, e scris în carte
Pereții umplu pagina
Nu-i rămâne nicio parte
Știu că-s aceleași cuvinte
Dar cine știe printr-o minte
Atunci când trec, ce pot să schimb
Cărbuni troznind în inimi sting
Sau poate-aprind o flacără vie
O scânteie-n om înainte să fie
Stinsă-n timpuri, ce anotimp
Dar totul trece, fii tu cel ce
Rupe ciclul, cerc cum sunt
Fă-mi o linie apoi un punct,
Un punct în care nimic nu mai doare
Totul e nou, totul ia amploare
Nimic nu mai pare, acolo în zare
Brusc aproape-n tine, fără efort, vine.
Mă găsesc pierdută,
Dar iau din nou contur
Nota-i acută și nu mai îndur
Nu-i treceri alină și drumul e lung
Dar fac pasul mai lent ca să nu ajung
Mă pun s-ascult cu urechile închise
Cum îmi șoptește că nu sunt un plus
O să stau trează, culmea doar cu vise
Să-mi crească pulsul când mă văd sus.
Și taie logica, spulberă frica
Distruge tipare, creează unica schimbare
Ce pare că moare, dar am în mine ceva o chemare
Ce spune că frica nu are putere, decât dacă o lași
Faci ce cere, privește-n ochi, acolo în tine
Și-o să reapari în secunda ce vine
Tu poți s-alegi cine conduce
Tu poți s-alergi spre calea ce duce
Doar acolo unde trebuie să fii
Dans, muzică, desen, poezii
În care un nor înnorat vine peste mine
Ignorăm adevărul și-așa ne pierdem
Hai să vrem ce-avem.
Estamos rompiendo la discoteca
La fiesta no para, apenas comienza
Se come-ci, si comme-ça
Ma chèrie, la la la la la
Francia, Colombia
Me gusta (Freeze)
Google Traductor
Te gusta (Freeze) (x2).
Pentru că știu și eu sunt la fel
Și nici nu mi-am ales
Un înțelept m-a ales demult pe mine
Și mi-a spus ține-te bine
O să te lupți cu lumea-ntreagă
O să contrazici o vorbă dragă
E greu să te-ascunzi
Mai rău te afunzi
Tre’ să răspunzi ai ochi profunzi
Nu-i închide caută-n ei
Uși vor deschide, dă-le tu chei
Lasă să curgă esența, curaj
Miraj, exprimă-te, aud voci în mine
Nu te baza pe secunda ce vine
Nu clipi, ai ratat tot
Nu zbori dacă te lași legat
Deloc, deloc, deloc nu-mi place
Deloc, deloc, deloc n-am pace
Nu tac, nu fac decât să scap
N-am privit în jos, și zac
Oftica mă sugrumă
Știm prin câte se-adună
Că știu că pot mai mult
Dar las frica să fure secunde din ceas.
Afirm cu putere și-apoi mă contrazic
Sunt sigură că nu sunt sigură de nimic
Și știu tot mai mult că nu știu niciun pic
Timpul mă-mpinge contrariile mele de copil mic.
La discoteca
La fiesta no para, apenas comienza
Se come-ci, si comme-ça
Ma chèrie, la la la la la
Francia, Colombia
Me gusta (Freeze)
Google Traductor
Te gusta (Freeze)
Estamos rompiendo la discoteca
La fiesta no para, apenas comienza
Se come-ci, si comme-ça
Ma chèrie, la la la la la
Francia, Colombia
Me gusta (Freeze)
Google Traductor
Te gusta (Freeze).
Trecutul e făcut din clipe arse
Stăteam în fum
Eram pierdută, confuză
Nu-l găseam pe-acum
O adiere de timp
Am văzut sensuri noi
Și-un ochi s-a deschis
Când am închis doi
Și-atunci am văzut
Cum timpul zboară
Și ce scurt fir de ață
Viața măsoară
Și că nu reușesc
Decât dacă aleg
O neagră amintire
Să mă dezleg!