Petru Abrudean – Versuri.pro

Colind

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Vom colinda cu plugul
Cum e la zile mari
Primiți-ne cu colindul
Voi harnici gospodari.
O, cum plutesc prin aer
Fulgii ce caii îi mână
Mai grei decât un taler,
Pe brazii cu rășină.
În așternutul moale
Graul va încolți
Și prin ploile domoale
Va crește și va rodi.
Și-l vom aduna la vară
De prin holde spic cu spic
Pentru care în asta seară
Paharul cu voi îl ridic.
Va doresc la toți în parte
Și în colindul meu vă spun
Fericire, sănătate
Un an rodnic și mai bun!

Domnul Isus

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Te voi slăvi Isuse
Pe Tine orişicând
Că Ţie-Ţi sunt supuse
Şi marea şi pământ.
În faţa crucii Tale
Nimic n-are putere
Mă aplec onest Isuse
Cerându-Ţi mângâiere.
Pe cruce fost-ai răstignit
De oameni far’ de legi
Şi atât de mult ai suferit
Pentru păcatul lumii întregi.
O, Domnul meu Isus
Îţi voi cinsti măritul nume
În cântec de nespus
Prin imn şi rugăciune.
Voi fi cu Tine, Domnul meu
Urmându-Te unde m-oi duce
Şi-n ceasul greu, Te chem mereu
Să-mi vii în ajutor prin cruce.

Într-o Zi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Într-o zi mă duc acasă
Lângă-o margine de sat
De plecarea mea nu-ți pasă
Pe semne că m-ai uitat.
Nici o lacrimă măcar,
Să nu lași în urma mea.
Vorbele tale-n zadar
Mi-au făcut inima rea.
Plec cu dorul de la tine
Lângă o margine de sat.
Din locul de unde am plecat
Căci tu cu altu’ mai schimbat.
Mai bine nu cunoșteam
Satul cela de pe vale,
Că atunci eu nu știam
Ce înseamnă dor și jale!
O lacrimă să nu pierzi
Peste tristul meu mormânt
Nu mai vrei să mă mai vezi
Nici acuma, cât mai sunt.

Veniți

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Veniți, veniți, până Isus
La mântuire ne așteaptă
Nu știe decât cel de sus
De ziua cea înfricoșată.
De la naștere la moarte
Nu va fi nicio scăpare
Când pici fără să ai habar
În acelui viclean gheare.
Și marea o să deie morții
Și cu ce vii vor fi împreună
Din pământ vor ieși cu toții
În fața celui ce ne adună.
Atunci ca sîle din capre
Vor fi aleși în două părți
Și toți vor umbla ca să scape
Și o să zică ca să-i ierți.
O parte pentru osândire
Iar alta pentru o nouă viață
De asta pentru mântuire
Să facem cum Isus ne învață.

Amintiri

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Erau pădurile-n verzite
Pe vremea când ne-am întâlnit
Ai fost frumoasă, cum nu-s multe
Ai fost așa cum am dorit.
Vocea ta îmi plăcea să o ascult
Prin cadrul cu miros de fragă
Dar nu ne-am bucurat prea mult
De tine care mi-ai fost dragă.
Pe când credeam că fericirea
Nu se va mai sfârși-ntre noi,
Atunci tu pe neașteptate
Ai făcut pasul-înapoi.
Așa o fost să nu am parte
De dragoste ce o avui
Și fiecare mai departe
A plecat pe drumul lui.
Pe o bancă de sub nuci
De trei ori ne-am mai văzut
Amintindu-ne de atunci
De când noi ne-am cunoscut.

Rugăciune

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Maică Preacurată
Pururea fecioară
De rău ne îndepărta
Dintre noi să piară.
Să sfârșesc cu bine
Ziua următoare
Să fii lângă mine
La a mea chemare.
Nu mă lăsa, Maică
Să cad în ispite
Când cel rău mă încearcă
Îngeri-mi trimite.
Noi suntem aici
Ca într-un război
Și ne pun piedici
Cei ce sunt printre noi.
Da-mi armele tale
Maică să mă apăr
Ca din orice cale
Să mă întorc teafăr.

Soției Domnului Sever Mocanu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

A plecat fără de voie,
Din lumea asta pământească.
Tocmai când era nevoie,
Pe fiica ei să o crească.
Fără de voie lăsase,
Soțul păstorind o turmă.
Aici undeva, în oraș,
Ce pe căi drepte o îndruma.
Ai fost de folos în viață,
Că la mulți sfaturi ai dat
Și-ai făcut să nu se ajungă
De la bine la păcat.
Dar s-ar putea să se amâne
Ce a propus Dumnezeu
Pune-o de-a dreapta ta, Stăpâne,
Pe cea ce-a chinuit mereu.
A suferit într-un fel,
Și acele legi de sus când vin,
El a chemat-o lângă El
Să nu mai trăiască în chin.
Și să n-o uităm nicicând
Pe cea dusă de la noi,
Lăsând pe cei dragi plângând
Cu lacrimi ce curg șuvoi.

Îmi Pun Mereu Întrebarea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Îmi pun mereu întrebarea
De ce Te-au batjocorit?
Și pe un munte ca Golgota
Ei Te-au răstignit.
Ai urcat Golgota
Ai băut paharul
Înfruntând amarul
Biruind calvarul.
Pe nedrept L-au răstignit
Pe Isus Mântuitorul
Ce pe cruce a murit
Să mântuiască poporul.
Slavă Ție Domnul meu
Pentru biruința-ți mare
Și mă închin cu umilință
Înaintea crucii Tale.
Și astăzi tot ce se mai vede
Unde ai fost răstignit
Și oricine în tine crede
O să fie mântuit.

Țara În Anotimp de Iarnă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

E albă de gânduri câmpia străbună
Și liniștea serii coboară prin văi.
O rază desprinsă din soare spre lună
Prin norul de ceață își taie noi căi.
Și albe căsuțele dorm sub zăpadă,
În vatră țăranului nasc din scântei,
Bătrâne cuvinte, ce vin din baladă,
De Dochia spuse copiilor ei.
E albă de gânduri câmpia străbună
Și liniște serii coboară-n zavoi
Mai trece peste noi o săptămână
Și vine cu plugușorul pe la noi.
E albă de gânduri câmpia străbună
Și liniștea serii coboară la noi.
Se duce un an, mai e o săptămână..
Se duc și bătrânii: și iarna-i în toi.

Nadia Comăneci

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

S-a dus departe undeva
Unde apa se desparte de pământ
Dar n-a uitat că a lăsat cândva
Această țară cu pământul sfânt.
Viața îi oferă mai mult unde se află
Totuși acestor locuri rămâne credincioasă
Această tânără-i ca o garoafă
Cu dor de părinți și casă.
De mică a visat a fi artistă
Și visul s-a-mplinit în realitate
Urcându-se cu sportul pe cea mai înaltă pistă
Și de aici încolo mai departe.
Iubește țara și poporul
Cea ce-i cunoscută în lung și-n larg
Ne duse faima-n lume tricolorul,
Sau loc de cinste pe cel mai nalt catarg.
Iubește țara și poporul
Cea ce-i cunoscută în lume,
Sau loc de cinste dusa tricolorul
Și ne aduse faima cu-al ei nume.