Petre Ioan Creţu

Cum se desprinde ochiul de pe luciul apeiNegustorul de săbii cu tâmpla crestatăApoi omul de tinichea și tu bându-ți cafeauaPe furiș sub norul de fum și-o frunză de laurCineva tot desenează o dungă verde pe holPeste ochi și noi alunecăm de-a lungul eiMurmurând cuvinte ciudateUn talmeș-balmeș și nici nu știu cumDeodată se face înghesuială în … Citește mai mult