Paul Valery

Paul Valery – Pseudomoarta

de

Cu umilință tandră pe-al tău mormânt teribil,Pe monumentul, Doamne, acesta insensibil,Ce din risipă de-umbre, de dor și de ispităAlcătuiește-ntreaga ta grație-ostenită,Eu mor, eu mor ca tine, mă prăbușesc în hău.Dar cum, răpus, mă nărui peste sepulcrul tău,A cărui prizonieră cenușă mă îmbie,Această falsă moartă, în care viața-nvie,Își redeschide ochii și mă iluminează,Mă mușcă și mă … Citește mai mult

Paul Valery – Insinuantul

de

Curbe, o, meandruAl seducției, – oareE vreun gest mai tandruDecât o lentoare?Drumu-mi ce-l știu bineEu îl vreau și-al tău;Gându-ascuns în mineNu e să-ți fac rău.Surâzândă, -n fastaSeară, – te răneșteLibertatea astaCe descumpănește?Curbe, o, meandru,Taina mea adâncă,Verbul cel mai tandruAmâna-l-aș încă.

Paul Valery – Falsa Moartă

de

Cu umilință, tandru, peste-un mormânt ardent,Pe-un insensibil monumentPe care-a ta splendoare-l formează obosităDin umbre, vis, pasiune risipită,Eu mor, eu mor de-asupra, mă surp și cad afund;Însă abia mă nărui peste mormântul scund,A cărui masă-nchisă spre scrum mi-atrage fața,Că moarta-aceasta falsă, -n care se-ntoarce viața,Zvâcnind, deschide ochii, mă mușcă și mă ia,Și ne-ncetat îmi smulge o … Citește mai mult

Paul Valery – Interior

de

O sclavă cu ochi lungi, legată-n lanțuri moiPătrunde în oglinzi, dă apă iar la flori,Pe pat misterios își lasă deget pur;Îmi pune o femeie-n iatacul dimprejur,Ce prin visarea mea cum vrea să se strecoare,Ca sticla ce o freci prin razele de soare,Printre priviri îmi trece şi-absenţa nu le-a frânt,Şi cruţă mecanismul curatului meu gând.

Paul Valery – Aurora

de

Lui Paul Poujaud.Mohorâta-nvălmășireCe-mi slujea drept somn, acumUrmărind roza ieșireA soarelui piere-n fum.Prin suflet merg înainteCu-o încredere fierbinte:E ruga dintâi! Gingași,Abia smulși din dune grele,Pe pașii rațiunii meleEu fac admirabili pași.Salut! încă-n somn complice,Voi, când gemene zâmbiți,Similitudini amiceCe-ntre cuvinte luciți!Cu-o lărmuire de-albineVă voi avea-n coșuri pline,Și pe-un fuscel tremuratDin scara mea aurită,Prudența mea lămurităȘi-a pus piciorul … Citește mai mult

Paul Valery – Tânăra Parcă (Partea a Doua)

de

Plasați în ceruri, ochii mei să-mi traseze templuȘi-asupra-mi odihnească altar fără exemplu!Țipa făptura-mi toată din piatră și palori..Pământu-acum mi-e numai o bandă în culoriCe curge, se refuză albeitei frunți de grijă..Tot universu-n tremur îmi șovăie pe tijă,Coroana cugetării mi-e fără de-nțeles,Moartea vrea să respire-acest trandafir alesAl cărui iz i-ajută lucrarea tenebroasă!.De-mbată tandru-mi miros o țeastă … Citește mai mult

Paul Valery – Pașii

de

Iar pașii tăi, fii ai tăcerii,Ce în sfințenie-i strămuți,Spre patul meu supus vegheriiSe apropie înghețați și muți.Ființă pură, umbră sfântă,Ce dulci sunt pașii tăi gândiți!Tot darul ce-l presimt și-mi cântăCu acești desculți soli mi-l trimiți.Când pregătești și-i gata zborulSărutului, râvnit nectar,Spre a liniști locuitorulCe-și are-n gândul meu altar.Să nu grăbești gingașa faptă,Dulceața de a fi … Citește mai mult

Paul Valery – Torcătoarea

de

Lilia… neque nent.Stând dreaptă, torcătoarea-n fereastra azuratăUnde grădina melodioasă adoarme lină;Vârtelnița cea veche tot sforăind o-mbată.Sătulă, bând azurul, să pieptene-o calinăȘuviță, care-n mâna sfioasă i se-mbie,Ea stă visând și micul ei cap treptat se-nclină.Un pom și purul aer urzesc o sursă vieCe, suspendată zilei, stropește din plăcereCu pierderi de petale grădina-n trândăvie.O tijă, -n care … Citește mai mult