Versuri corectate și adnotate
Fata regelui din SpaniaA vrut să-nvețe-un meșteșugSă coase haine bune și frumoaseSă curețe, să spele din belșug.La prima haină ce-a-ncercatS-o spele cum a vrutInelul de pe albul degetÎn mare i-a căzut.Suavă, dulce cum eraEa începu să plângă,Tocmai trecea un cavalerPe-aproape, lângă strungă.„Dacă aduc inelulDin apa cea spestrițăCe voi primi atuncea? “ –„Desigur, o guriță“.Se dezbrăcă-n … Citește mai mult
A fost odată-n vremuri, departe, un palatCe strălucea-n întinsuri pe-o țară-n lung și-n lat,Jur împrejur grădini, fântâni țâșnind mereuDin gura lor de aur sclipiri de curcubeu.Acolo un mândru rege, victorios, bogat,Stătea pe tronu-i falnic palid și-ngândurat.Gândirea-i era spaimă, ochii-i erau caliciCuvântu-i era sânge iar vorbele lui bici.Doi cântăreți odată veniră la palat,Unul cărunt de plete, … Citește mai mult
Rugăminte.Vă rog rapsozi de curteCe-atât de sfânt cântați,Lăsați tonul mai moale,Atât cât existați!Cine încearcă cu vocaleUn cântec către DumnezeuPoate cuprinde și vedeaCă lumea-i groaznică și rea.
Verde crud și violet,Ciocârlii și mierle cântă,Soare plin, miros de tei!Și când cântecu-mi repet,Toate vor ca să te laude,Primăvară în făget!
Eu am murit o datăDe dragoste curată;Înmormântat, deci iatăÎn brațele-i de fată.Trezit am fost atunceaDe sărutarea ei;Și ceru-mi apăruseDeodat‘ în ochii ei.
Durerea mea trăiește în pădureDar nu spun nimănui ce simt,O port prin văile obscurePrea singuratic și mă mint.Pe-acolo când va trece cinevaÎmi va găsi nătânga mea durereÎmprăștiată, știu eu, undevaTimidă și ascunsă de vedere.De veți vedea odată-n luminișCeva întins și fără pace,În cel mai nebulos desișE suferința mea ce zace.
Mirosul teilor s-a deșteptat,Foșnesc și țes înverșunat,Creează totu-n colțurile toate.Un sunet nou, proaspăt parfum!Nu-ți fie teamă, inimă, acumCăci vremurile sunt bogate!Frumoasă lumea va mai fi,Ce-o să mai vină nu poți ști,Totu-nflorește, totul, toateȘi valea-nedepărtată înflorește:Nici inima-mi sărmana nu jeleșteCăci vremurile sunt bogate.