II.
Să plouă cu cioburi dacă tu stai în vitrine,
Hai că spun și de tine, stai liniștită, e de bine.
În adânc, nu știu – însă la suprafață nu ești tu,
Ca un rubin submarin, gen octombrie roșu.
Dacă tu crezi că piesa asta-i o șansă? Te-nșeli.
Ia-o ușor, mă sperii când speri, ce-ai să ceri?
Un perfect compus din 2, vezi, e timp trecut,
Tot ce-i frumos durează doar până nu demult.
Te ferești, punctez și-atunci când nu e scor,
Te-ntorci degeaba ca un șurub înșurubat în gol.
N-ai niciun Dumnezeu, deci nu te scapă sfinții,
Hai să pornim la promenade prin labirintul minții:
Știi, parcă văd parcu’ ăla plin de stejari,
Ai lăsat un râu ruginit, e sec și-amar
Și-acum pare un peisaj târziu de toamnă, însă
Sunt sigur că-n fiecare față se-ascunde o doamnă.

Mă nemulțumesc destule, eu mă mulțumesc cu restul
Mă alină muzica și muza ce-mi alungă stresul
Ce mă poartă departe peste mări și țări
Și văd în zare imagini tulburătoare
Văd cum apare și dispare fericirea, dar eu sunt mulțumit cu ce dețin
De-ți intru-n boxă sau pe ușă la un pahar de vin
De nu mai pot să țin șirul momentelor plăcute
Dar a fost și greu când spiritul a continuat să lupte
Chiar dacă trecutul nu a fost așa cum am vrut
Nimeni nu mă va opri să uit tot ce s-a petrecut
Doar o amnezie, iar asta va fi pe vecie
Când nu voi mai fi printre voi, las scrie-i să se știe
Că n-am avut și n-am prea multe pe plan material
Sunt bogat pe alt plan, pe cel spiritual
Și creez cu drag un sentiment în orice drac
Cu muzica am învățat să trec orice prag.

Sunt prins în joc să trag la pot ca la loz în plic
Nu fi deloc, nu încerca, sunt gata să experimentez senzația de foc
Acum pe loc sau mai târziu, reflexia mea din viitor îi un lucru viu
Și sunt gata să cunosc mai mult ca să știu carte de viață
Nu visător fără noimă și viața prăjindu-și viitorul pe foc
Ca prefață la un vis împlinit, lihnit de forme concrete al ordinii
În cap mă holbez la cărți de tarot dubios
Văzând viitorul de parcă ar fi zaț într-o ceașcă de cafea
Sunt paranoic dispus să-mi construiesc drumul piatră cu piatră
Nu evitabil expus la intemperii, fac slalom printre cuvinte
Din minte ținte spre ținte ca flinte
Căci norocul nu mi-l ia nimeni dintre restul care doresc să dea din coate
Eu nu mă feresc, doar mă pregătesc printre oameni care împing
Care cu roți pătrate luând peste picior evoluția
Oamenii caută soluția la acest haos și eu îi privesc detașat
Protejându-mi evoluția.

Umblu cu pumnu strâns și visul intransigent
Privesc pe ascuns și mă bucur de dansul
Cu trecutul sau încord mereu dar cu impulsul
Buzunarul de la piept nu aștept să fiu alesul
Am gândul și suflul lucrul să ajung asul
Beatu bassul și peste ele glasul am surâsul
Expus mereu ca la status am apusul
În priviri în minte am tot universul
Prieteni familie o foaie un pix și versul
Am în inimă hip hopul în mână maicul extrasul
Scena îmi dă impulsuri dar destinul nu-mi vrea cursul
Sunt insul cu luxul de a putea păstra avansul
Inventivitatea râsul spontaneitatea interes ambiția și palmarezul
Creația să-ți ia pulsul iar pe ultimul drum când îmi va suna ceasul
Piesa asta și mesajul va atenua colapsul.

Sigura timpului mă atinge am aproape 23 de primaveri
Marcate toate în cartea de identitate dar mă lupt cu tine parte în parte timpule
Ca mi-a spus cineva ca u ai sa-mi iei tot chipurile nu-s la fel ca ieri
Dar sunt ghidat de aceleași vise am sâmbete optimiste și o mână pe umăr când dau de uși închise
Un punct de vise pentru tonomatul sufletului meu celei ce nu caută cu privire îi risc de lucifer în pormoneu
Eu rămân eu chiar de mă împiedic și cad conștient că-i greu tot am să întind o mână celuilalt
Chiar am să renunț la aroganță și am să acord o șansă unei vechi prietenii ce atârnă în gol de un fir de ață
Iubesc să simt că sunt acasă înlătur orice pasă proastă aici nu-mi pasă
Bem o sticlă de vin cu gheață dă-mi un beet și am să-i dau viață
Înaintez prin vers subliniez tot ce contează învăț din mers pun preț pe text gonesc și o iau în față.