Înclinație Spre Nimic

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Dincolo de fapt, blindat de o formă divină
Cauți sprijin într-o religie străină,
Ca praful de făină dus de vânt, te alegi cu rană ușoară și punct.
Faci alegeri scrise de cineva, destinul ți-e condus fără voia ta,
Alegi calea mai ușoară dar totuși mai grea, ochii deschiși luminează calea.
Spovedanie, zise cineva, mântuirea păcatelor, iertarea e grea,
Suflet inocent, pur fără regret, iubește-ți aproapele și calcă drept.
Dovedești că ții la cineva, protecția ce o oferi alină durerea,
Durere provocată anterior când într-o relație greșită scapi de omor.
Și e singură și tristă și cere ajutor, fii mereu pe fază ca un înger păzitor,
Care nu se vede dar îl simți acolo și te veghează fără nici un ocol.
Și e singură și tristă și cere ajutor, fii mereu pe fază ca un înger păzitor,
Care nu se vede dar îl simți acolo și te veghează fără nici un ocol.
Apare iubirea, se trag sfori, nu ești sigur pe tine dăruie flori,
Care se ofilesc transmițând dragoste-n univers, făcând un unic paradis terestru.
Și lumea laudă, făcând un zvon, devii mai bun, când lași acceptat că ești nenorocit,
Pregătit, să te schimbi, pentru ceva onest, te-ai tot pregătit.
Intri în joc, nu mai e loc, se sting curcubee, privire de foc,
Ajută-mă te rog să devin mai bun, că-n mintea mea e scrum și fum.
Ea vine așa cum a plecat, ții adevărat, caută-o-n necurat,
Du-te și adu-o-napoi, nu da-napoi, să nu te înmoi.

Sub Presiune

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Până-n ceruri s-a transmis, că-ntr-un vis e fix, când nu poți controla sentimentul dat de la Dumnezeu către cineva, dar va avea, un răspuns pentru fiecare întrebare, oare, sunetul divin, e plin, și-ntr-o oarecare stare intri-n relaxare, mintea fuge în orice direcție, până se lovește, de o protecție care, îi blochează accesul în sufletul unei persoane, firește, izbucnește, dragostea se răspândește precum vestea la pescari când au prins pește, golește, mintea de impurități, lasă-te pe val, cucerește mulțimea fără scandal, limpede ca apa minerală, plată de cristal, curgătoare în naval.
Pe o plajă plină de nisip, îmi imaginez flori de plastic și fistic, îmi indic singur calea către ea și oriunde va fi rămâne doar a mea.
Nu poți găsi ceva, dacă nu cauți, respiră puțin și intră-n avans, pe vals, e cel mai ușor, o învârți de două ori și al treilea-i gol, mă omori, când gândești negativ, mă influențezi să fac fapte ilegale-n paradis, poți fi prins, într-o transă mentală, ieși odată, grijă a doua oară, poți fii prins iară, neeliberat, într-o temniță spirituală, fără vrăjeală, bunătatea-i rea dacă o lași în extreme îți amenință viața care oricum trăită fără ea e degeaba.
Caut să strig către cineva, am nevoie de-ajutor, dar de data asta, e cam diferit, am primit un zâmbet în dar, ce amar, că nu știu să-l tratez și-l accept far să comentez, e pervers, dar simt nevoia să influențez în schimb de ajutor, toate sentimentele așezate liniar, drept la locu lor, simt că zbor, când o văd inima bate în gol, sângele-i oprit, judecata lipsă, mă simt slăbit și mă bagă-n transă ca pe-un copil în căutare de lăptic de nelipsit pur ca și iubirea dată pe veșnic.

Kitt – Versuri.pro

Înclinație Spre Nimic

Sub Presiune