Jose Saramago – În Insula Uneori Locuită

În insula uneori locuită ce suntem,sunt nopți, și deznopți și zori, când nu-i nevoie să murim.Atunci știm tot despre ce a fost și despre ce va fi.Lumea apare definitiv explicată,ne umplem de seninătate, iar vorbele singure se traduc.Apucăm și înălțăm în mâini un pumn de țărână. Cu blândețe.În el se cuprinde tot adevărul suportabil: conturul, … Citește mai mult

Jose Saramago – Trecut Prezent Viitor

Am fost. Dar ce am fost nu se mai vede:o pulbere mi-acoperă obrazulcu mii de straturi, peste zeci de chipurice-ascunse timpul şi-ngropă talazul.Mai sunt. Dar ce mai sunt nu-i lucru mare:o broască ce-a fugit din broscărieşi înţelege, tot săltând spre zare,că nu-i chiar moartă, însă nici chiar vie.Rămân doar întrebări şi vagi speranţe:cam în ce … Citește mai mult