Versuri corectate și adnotate
Poemul vinovat.În trupul nerușinat al poemului cu limfa și sângele lui înverșunat,cu nervii și mușchii striați cu anatomia lui fragilă,în trupul vinovat al poemului cu oasele lui cu pielea perfidă,cuvintele mute se încolăcesc ca niște șerpi de apă,înțelesurile se destramă, zdrențe și petice ale neantului,în trupul poemului agonic,iluminarea vine încet, tiptil, tiptil,în trupul poemului nerușinat,din … Citește mai mult
Fotografii.Lumea în jurul meu cu formele ei grăbite, inocente, mereu aceleași,mereu altele în fiecare dimineață.Lumea cu liniile și contururile ei mincinoase,cu lucrurile vii aruncate deoparte în memoria noastră,întunecoasă ca o debara.Lumea cu formele și culorile ei ca niște strigăte mute,adunate pe pupilele mele sub pleoapele mele, atâtea culorireculese și sumbre pe care nu le distingem … Citește mai mult
Spațiul poemului.dimineața cu degete de ceațăferestrele încețoșate ale înserării înflorite iarși nicio iluzie în bolgiile mințiidar corăbiile cu cenușă ale adolescenței noastrede demultși formele trupului nostru adăpostit de oglinzile caligraficeale visului.într-un colț de poem surâsul ascetical femeii iubite.
Tăcerea.În sângele nostru tăcerea curge încetișor,În aerul toamnei melodios tăcerea lumii se aude,În vertebrele noastre translucide tăcerea șușură rar,În visele noastre încă nevisate tăcerea străluminează amurgul acesta ratat:În cuvintele poemului tăcerea cu subînțelesurile eiSe strecoară.UitePe cerul gurii tăcerea abiarostită.
Poetul,captiv al propriei singurătăți,prizonier al propriei dureri,al propriului destin,el așterne în cuvântenigma clipei de acumcare se scurge încet-încetîn clepsidrele tainiceale vertebrelor sale nevăzute,în arterele sale în care Increatulîși face lucrarea,în care visulputrezește tandru.
Coșmar.Demonii mărunți și sceptici crescuți directdin rădăcinile norilor înroșiți și corăbiiasurzitoare în timpanul mărilor necunoscute.Din uterul cu muguri firavi răsare o spaimănesupusă iar manechinele mecanice ale dragosteiatârnă sub cerul tandru de aprilie.Umbletul meu improvizat agonia mea hilarătăcerea mea neprecupețită sub orizontul acesta în care culorilenu sunt definitiveîn care melancoliile subite iluminează iarba străvezie a zorilorîn … Citește mai mult
Panteism.Tânărul zeu calcă în picioare roua fragedă a ierbii,mirarea de pe fața lui eternă ca o rază a unui soare viitor,umbletul lui mlădios ce se rostogolește alene în undele timpuluiși vocea lui care pipăie depărtările lumii iluminând visele poeților.zâmbetul lui leneș se răsfrângeîn firul de iarbă, în grăuntele de nisip, în valul seducător și domol,îmblânzind … Citește mai mult
Legea moralădeasupra mea.Ca un surâs înflorit caligraficîn colțul buzelor,ca o sentință provizorie,ca o pedeapsă delicată,ca un păianjen rezemat de raza unei stele.deasupra mealegea morală.
Viziune.Stau în corpul acesta cu limite fragileprecum conturul unei ploi,precum metamorfoza unei amintiri.Stau în corpul acesta îngânduratși privesc clipocitul stelelor în undele iazului.Stau în corpul acesta cu ticuri neclare și falseși ascult plânsetul nedefinit al înserării.Stau în corpul acesta cu mișcări mincinoaseși presimt depărtareace va să vină.
Buzele tale cu surâsuri melodioase și copilăriacernută din oglinzile etern orgolioase ale trecutului.Sufletul meu melancolic ca o autopsie a toamneiși foamea aceasta nelămurită.Sărutul uitat pe o masă lângăamăgitoarea deziluzie a iubiriiși mângâierile înverșunatenesupuse ca niște voci îndepărtatedestrămate tot mai multsub cerul nenăscut.