Ion Caraion – Pagina 51

Universul E-Un Colhoznic

Lângă poalele pădurii, / lângă muntele cu punți, / dăm binețe la penurii / și … →

Țarânele / îngroapă securi. / Din câlții zorilor suri / își scoate coarnele / dracul … →

Am învățat până la glezne, până la genunchi, până / la subsuori, am învățat până … →

Zălog de sânge, doi metri de foc / Pe caii mei de ger și sare … →

Florile. Câteva obiecte pline de praf / pe câmp. / Eternitatea se fărâmițează. / Ceva … →

Nu e bărbătește să plângi, / dar toate graiurile le-am uitat. / După ce devii … →

Rănit și cicatrizat aiurea, văzduhul / Cruste. Sau norii cojindu-se întorc / pe dos cerul. … →

Sângeră păsări cu capul în jos / va ploua mii de ere, soarele / n-o … →

Rămas de la fuga-n Egipt / Dintre pustii și tumulte / Cresc într-un cântec de … →

Cineva îmi scrie viața / și greșește. / Hegemonie a incertitudinii. / Te văd cum … →