Văd plopi clătinându-se
Din cauza vântului
Frunze care cad în voia destinului
Oameni care plâng
Și își blestemă soarta
Văd fluturii zdrobiți
Când începe ploaia
O mulțime de flori care cad pe câmp
O mulțime de lacrimi în care mă scufund
Câteva vorbe dulci
Ce mi-au rămas ca amintire
Câteva speranțe
M-au făcut să cred în tine

Doar un singur gând
Ce zboară peste mări
Cu 2 aripi rupte se înalță spre cer
O singură inimă, un singur suflet rănit
Într-o luptă cu viața și cu tot ce am iubit
De ce există secetă
Și distruge tot în cale?
Cu ce trebuie să ud simbolurile fericirilor tale?
De ce nu mă regăsesc
Printre lucrurile frumoase?
Cum se găsesc ghioceii
Doar în luna lui Martie
De ce nu mai am nimic
Și toate au dispărut în zare?
De ce când închid ochii
Mă cuprind rafale?
Rafale de vânturi și picături de ploaie
De ce mă uit pe cer
Și curcubeu’ nu apare?
De ce nu mai am răbdare să fiu ca înainte
De ce m-ai abandonat
Și m-ai lăsat singur pe lume?
De ce primăvara copacii înfloresc
De ce eu
Nici măcar atunci nu pot să zâmbesc?
De ce furnicile nu au gură să se vaite?
Când în picioare de oameni ele sunt călcate
De ce peștii trăiesc în adâncurile oceanelor?
De ce oamenii se feresc de răutatea oamenilor?
De ce au fost războaie și au pierit suflete
Când astăzi nu se înțeleg nici frate cu fratele?
De ce la țară oamenii sunt încă simpli și modești?
Când la oraș ți-e frică din casă ta să ieși
De ce cad avioane și se scufundă vapoare?
De ce s-au răcit și sentimentele tale?
Vreau doar să te am și să mă bucur că trăiesc
Printre atâtea nenorociri vreau decât să te iubesc
Acum închid ochii și vreau să pășesc în viață
Dar simt cum o mână de mine se agață
Simt că nu mă lasă să am dreptu’ la fericire
Mă întreb dacă toate acestea
Înseamnă ceva pentru tine?

[Refren]x2
Dar tu, spune-mi ce vrei să faci?
Când toți suntem contra, ar trebui să taci
Ce faci? Nu vezi cum o arzi doar ca să pari
Altcineva, băi mucea, când tu nici măcar n-ai bani.

[Strofa 2]
Stai așa, explică-mi și mie care-i ideea
Când tu visezi la dame și altu-ți plimbă femeia
Te lauzi în cartier că i-ai ajuns sub fustă
La mentalitatea ta nu poți combina o muscă
În frigider doar icre negre, că nu mănânci zacuscă
Ești tu mare bogătan, dar în casă n-ai o lustră
De ce vrei să pari altfel? Pe cine vrei să minți?
Marș din fața mea, că începi să mă iriți
Ești prost cu diplomă, dar de fapt nici n-ai dat bacu’
Ai fost exmatriculat și te-ai făcut de tot c***’
Te cunoaște toată lumea, lumea știe cine ești
Trezirea, băi Romeo, că nu suntem în povești
Ai devenit un prost, un subiect de amuzament
Ai putea vorbi serios, tot nu am cum să te cred
O arzi aiurea șau și înainte de refren
N-o să ajungi departe, doar la sapa de lemn.

[Refren]x2
Dar tu, spune-mi ce vrei să faci?
Când toți suntem contra, ar trebui să taci
Ce faci? Nu vezi cum o arzi doar ca să pari
Altcineva, băi mucea, când tu nici măcar n-ai bani

[Refren x2]
Întorc lumea invers, gândesc cu capul în jos,
Indiferent de ce-aș spune, mă înțelegi pe dos (2 ori).
Realitatea e dură, tu trăiești basmele,
Prostia se consumă, ca în Italia pastele.

[Strofa 2]
Bogații de azi, în loc să dăruiască, fură,
Am sute de motive, să fiu plin de ură.
Nu pot să trec cu vederea, la câte văd în jur,
Cum nu poate Mircea Radu, să fie un om dur.
De ce ești femeie? Când te-ai născut bărbat?
Și atunci când poți să ieși, de ce stai în cur?
Ai banii de băutură, dar copiii îți mor de foame,
Când nevastă-ta e o slugă, o dai cu capul de betoane.
Primești ce meriți, ți se ia ce nu e al tău,
În viață trebuie să te aștepți și la bine și la rău.
Fratele tău trăiește regește, pe când tu cerșești,
Când alții se pișă pe tine, stai și te gândești.
Sunt mulți români care trăiesc de azi pe mâine,
Familii numeroase, care n-au banii nici de pâine.
La ce cur te însori? Când n-ai unde să locuiești.
La ce plm faci 6 copii, când n-ai cu ce să-i crești.
A doua variantă, ți se oferă din totul sau nimic,
Când în oglindă te privești, ca pe un inamic.
Îți trăiești viața, exact așa cum e ea,
Și doar când îți iei în p**a femeie, să simți că e grea.
Ai degetele înfipte în urechi, până la coate,
În viața ta e întuneric, fă-ți lumină, frate.

[Refren x3]
Întorc lumea invers, gândesc cu capul în jos,
Indiferent de ce-aș spune, mă înțelegi pe dos (3 ori).
Realitatea e dură, tu trăiești basmele,
Prostia se consumă, ca în Italia pastele.