Enriqueta Ochoa – Versuri.pro

Sub Bobul Aurit al Grânelor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

De-ar fi să părăsesc această toamnă,
îngropă-mă sub bobul aurit al grânelor,
pe o câmpie,
pentru a continua să cânt sub cerul liber.
Nu-mi învălui trupul.
Nu mă ascunde în morminte de granit.
Sufletul meu a fost un val de furtună,
un strigăt risipit în fântână,
un armăsar magnific
ce-a însămânțat cuvântul cu ecouri dumnezeiești
și nu vreau să-mi bântuie, tremurând,
viitorul meu așezământ,
în timp ce zăpada se-așterne
cu fulgi evlavioși la picioarele mele.
Vreau ca gura apei
să-mi exorcizeze spiritul,
vântul să mă boteze,
să mă-nfășoare pământul în așternutul său călduros,
de-ar fi să părăsesc această toamnă.
Bajo el oro pequeño de los trigos.
Si me voy este otoño
entiérrame bajo el oro pequeño de los trigos,
en el campo,
para seguir cantando a la interperie.
No amortajes mi cuerpo.
No me escondas en tumbas de granito.
Mi alma ha sido un golpe de tempestad,
un grito abierto en canal,
un magnífico semental
que embarazó a la palabra con los ecos de dios,
y no quiero rondar, tiritando,
mi futuro hogar,
mientras la nieve acumula
con además piadoso
sus copos a mis pies.
Yo quiero que la boca del agua
me exorcise el espíritu,
que me bautice el viento,
que me envuelva en su sábana cálida la tierra
si me voy este otoño.

Veșnicie

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Veșnicia se leagănă, se unduiește,
își deschide larg cămașa vântoasă;
În vastitatea sânului său strălucește
o constelație de lumină acumulată.
Dumnezeu o potolește. Într-o clipită
bagă mâna-i tremurândă până-n măruntaie
și le deschide peste pielea lumii.
Cade o avalanșă de semințe, scânteind.
Se-nsămânțează pământul. Fiecare clipă se fertilizează.
Omul intră în închisoarea trupului său
încovoiat de umilință
și se-ntoarce să tragă de el, înhămat la jugul vieții,
până când oftează Tatăl
și ne întoarcem la sânul Mamei.

Până la Strălucirea Ascunsă a Fructelor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Dumnezeul meu,
râuri de lumină curg din buzele tale
până la strălucirea ascunsă a fructelor
răsărind coapte.
Cei mai mulți oameni vin pe lume
pentru a-și găsi locul.
Eu am venit plutind dinspre zori,
atrasă de esența emanată din coșurile tale,
cerșind să dorm printre fructe în această seară,
pentru a-mi pârgui inima.
Hacia el cristal secreto de los frutos.
Dios mío,
de tus labios bajan ríos de luz
hacia el cristal secreto de los frutos
y amanecen maduros.
Muchos hombres vienen al mundo
a buscarse un lugar.
Yo he venido en éxtasis desde el alba,
atraída al aroma que escapa de tus cestos,
pidiendo dormir entre tus frutos esta noche
para que mi corazón madure.