Daniel Dragan – Versuri.pro

Dus

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Nu te da dus!
Nu te doboare somnul sau frigul
până nu te cheamă patronul de sus,
până nu auzi cucurigu
la ferma chizbuită a galinaceelor
peste care vecinul e as.
Uite-l cum aleargă cu cuțitul în mână
să taie cocoșul del gras.

Sus

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Era ceva în atmosferă,
o boare uscată, un aer încins,
parcă s-ar fi scuturat o cometă
scăpată pe sens interzis.
Carele se răsuceau descriind
variabile intersecții
pe Calea Lactee marșăluiau
nevăzuți meteoriții.
Tu erai mult mai departe de ei
într-o direcție contrară,
să te ajung mi-ar fi trebuit
treizeci de ani și o vară.
Nu-ți vedeam decât un colț de obraz,
păru-ți căzuse pe frunte,
numărai sateliții de tinichea
ca pe niște mărgele mărunte.
Ți-am făcut semn și tu ai răspuns,
sau poate mi se păruse doar mie,
s-ar fi putut să mă-nșel,
cine știe!?
În atmosferă era cu siguranță ceva,
un sentiment cosmic rebel,
te-am sunat, te-am sunat, te-am sunat,
și n-ai răspuns la apel.

Jos

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Jos.
Ruginit este coiful și lancea e ruptă,
a ruginit și dorul de luptă,
nu mai stă nimeni în zale
pentru războaie medievale.
Nu vin hunii, și nici avarii,
străjile nu se mai cată de-s treze,
caprele, oile, și măgarii
pasc printre tunuri și metereze.
Doar pentru tine speranța lividă,
îngerul a scuturat din aripa.
Jos între bozii și palamida,
a înflorit o tulipă.

Accident Cosmic

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

De când a căzut peste mine o stea,
Am o rană cu floare la umărul stâng,
O frunză uscată înfășura inima mea
Și venele ca niște bretele interioare mă strâng.
Alergam după o bicicletă sălbatică,
Fenomenele cosmice nu mă interesau,
Îmi spuneam încurajându-mă poate că
Lupii-ndrăzneala să-adulmece n-au.
Liniștit, alergam liniștit
După o bicicletă sălbatică.
M-a lovit drept în umăr, căzând m-a lovit
Steaua aceea romantică.
Nicǎieri n-a mai fost cum era,
Vulturii zburau cu aripi de gresie
Peste rana care darnic se deschidea,
Floarea n-avea nici o impresie.
Glasul meu s-a întors către mine, și azi
Sună-n mine ca doar eu să-l aud.
Ploile cosmice cad peste brazi,
Sufletu-mi este rece și ud.

Hohote Mari Auzind

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Tânăra femeie nu exista decât în zile cu soț,
rupea macaroane deasupra oalei cu supă
și macaroanele trozneau ca sentimentele,
vreascuri călcate-n picioare.
De ce râzi?
Întreba el hohote mari auzind.
Nicăieri nu se mai afla pentru el
o altă oală cu supă.
Nicăieri nu se mai afla pentru ea
o altă oală cu supă.

Umbra

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Cuvintele au umbra / ca pietrele de hotar / ca arborii și vița de vie ... →

La Zid

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Se făcea că fixam în pioneze
inimile noastre puse la zid,
apoi luam distanța reglementară
atenți să nu ne prăbușim cu plutonul în vid.
Puneam arma la ochi,
cine-ar mai putea să ne mintă?
Suntem gata, suntem gata cu toți
să tragem la țintă!